Război total contra fumatului în Europa. Care ar putea fi prima generație fără tutun

O inițiativă cetățenească ce poate deschide război total fumatului în special la tineri a fost acceptată și înregistrată de Comisia Europeană. Dacă va fi votată, cei născuți din 2010 nu vor mai avea voie să cumpere produse din tutun și nicotină.

60% dintre părinții copiilor care au fumat prima țigaretă până la 12 ani sunt fumători Foto: Arhivă

Comisia Europeană a decis recent să înregistreze o inițiativă cetățenească europeană (ICE) intitulată „Apel pentru realizarea unui mediu fără tutun și a primei generații europene fără tutun până în 2030”, prin care autorii solicită autorităților de la Bruxelles să vină cu o legislație care să prevină căderea noilor generații în dependența de tutun.

Inițiatorii cer o legislație care să promoveze „prima generație europeană fără tutun în 2028, punând capăt vânzării de produse din tutun și nicotină către cetățenii născuți din 2010”, se arată în inițiativa cetățenească. În document se solicită, de asemenea, măsuri specifice pentru a obține plaje și maluri de râu fără tutun și fără mucuri de țigară, pentru a crea o rețea europeană de parcuri naționale fără tutun și fără mucuri de țigară și pentru a elimina publicitatea la tutun și prezența acesteia în producțiile audiovizuale și în mediile sociale. În plus, respectivii cetățeni mai cer „extinderea spațiilor exterioare fără fum și vapori, în special cele frecventate de minori (parcuri, piscine, evenimente și centre sportive, terase de spectacole și restaurante)”, dar și „finanțarea proiectelor de cercetare și dezvoltare pentru bolile cauzate de consumul de tutun pentru a le îmbunătăți prognosticul și a le face vindecabile”.

1,1 miliarde de fumători

Inițiativa cetățenească depusă la Comisia Europeană vine în contextul în care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătăţii (OMS), tabagismul este pe cale să devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1,1 miliarde de fumători în întreaga lume. Din acest total, aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei) se găsesc în ţările dezvoltate. Per ansamblu, 30% dintre adulţi (48% dintre bărbaţi şi 12% dintre femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate. El ucide 6 persoane în fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun.

Părinții fumători „produc” copii fumători

Psihologul clinician specializat în adicții Mihai Copăceanu a declarat pentru „Adevărul” că astfel de inițiative care au scopul de a reduce consumul de tutun sunt binevenite. „România, din păcate, se află pe primele locuri în Europa la fumat în rândul adolescenților și totodată la fumat în rândul copiilor prin vârsta extrem de mică la care un copil român începe să fumeze. În cercetările mele am demonstrat că părinții fumători au mai mulți copii care fumează decât părinții nefumători. Dar nu doar atât. Părinții fumători au copii care au început să fumeze de la vârste foarte mici! Spre exemplu, 60% dintre părinții copiilor care au fumat prima țigaretă înainte de 12 ani sunt fumători!”, spune psihologul.

Mihai Copăceanu mai susține că vârsta la care începi să fumezi are influență asupra fumatului ulterior. „Concret, 75,2% dintre tinerii care au fumat prima țigară la vârsta de 13 ani fumează în prezent ! Soluția: amânarea primei țigări după 18 ani sau mai târziu, sau deloc, și desigur exemplul părinților nefumători”, explică expertul.

Mihai Copăceanu susține că un alt aspect esențial care nu se respectă în România este cel legislativ, deși prin lege avem interzicerea comercializării produselor de tutun minorilor, în practică nu se aplică. „Suntem obligați să descurajam tinerii să fumeze și să adoptăm măsuri de sănătate publică astfel încât să avem copii și tineri sănătoși și, ulterior, adulți sănătoși”, a conchis psihologul.

13,5% dintre tinerii români fumează

Ultimele date statistice ale OMS despre fenomenul tabagismului în România datează din anul 2014, iar următorul raport urmează să fie publicat anul viitor. Documentul arată că 26,7% dintre români sunt fumători (2,4% sunt ocazionali), că 12,6% au reușit să se lase de tutun, dar și că 60,7% nu s-au atins de țigări toată viața. Concret, 3,4% dintre bărbații din România sunt fumători în timp ce procentul femeilor care fumează este de 16,7%.

Foarte grav, 30,5% din cei contabilizați la partea masculină a fumătorilor români au vârsta între 15 și 24 de ani, în timp ce tinerele cu vârste în același interval care consumă tutun reprezintă 14,3% din totalul comunității feminine fumătoare din România. Mai mult, 13,5% dintre tinerii români cu vârste între 13 și 15 ani sunt consumatori de tutun sau de țigări electronice, procentul fiind mai mare la băieți (17,6%) decât la fete (9,5%). Pe acest fond, medicul pneumolog Magda Ciobanu a explicat de ce pentru a deveni fumător zilnic este esenţial ca viciul să debuteze la vârsta adolescenţei sau mai devreme. „Nicotina produce dependenţă mult mai repede la adolescenţi decât la adultul tânăr, din motive biologice. Obiceiurile asociate cu comportamentul de fumător vor fi cu atât mai greu de dezamorsat cu cât sunt învăţate mai de timpuriu”, a explicat medicul.

Ce urmează

Întrucât această inițiativă cetățenească europeană îndeplinește condițiile formale, Comisia Europeană (CE) a considerat că este admisibilă din punct de vedere juridic. Acum, organizatorii au la dispoziție 6 luni pentru a deschide colectarea de semnături. În cazul în care o inițiativă cetățenească europeană primește 1 milion de declarații de susținere în decurs de un an, din cel puțin 7 state membre diferite, CE va trebui să reacționeze și să explice alegerea făcută. În general, o inițiativă cetățenească poate fi admisă dacă nu este vădit abuzivă, frivolă sau vexatorie și dacă nu contravine în mod vădit valorilor Uniunii.

Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă ca instrument odată cu Tratatul de la Lisabona și a fost lansată oficial în aprilie 2012. De atunci, CE a primit 118 cereri de lansare a unei inițiative cetățenești europene, dintre care 91 au fost admisibile și astfel calificate pentru a fi înregistrate.

Amenzi pentru minorii români care fumează

Între timp, în Parlamentul României a fost depus un proiect de lege care prevede ca minorii care fumează în parcuri, școli, gări, mijloace de transport în comun, drumuri publice sau terenuri de sport să fie amendați cu 500 de lei. Practic, iniţiativa legislativă prevede interzicerea consumului de tutun de către minori în locuri publice. Proiectul modifică legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun şi a fost semnat de 29 de deputați şi senatori. „Se interzice consumul de tutun persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani în următoarele locuri publice: drumuri publice, parcuri, stadioane şi terenuri sportive, instituţii culturale, săli de spectacole, instituţii sau unităţi economice, mijloace de transport, autogări, gări şi aeroporturi de stat şi private şi în unităţile de învăţământ public sau privat, precum şi pe o rază de 200 m în jurul acestora”, prevede proiectul. De asemenea, nerespectarea acestor prevederi de către persoanele fizice se va sancţiona cu amendă contravenţională de la 100 de lei la 500 de lei, mai prevede actul normativ. Iniţiatorii precizează, în expunerea de motive, că dintr-un studiu efectuat de Agenţia Naţională Antidrog rezultă că există motive de îngrijorare cu privire la consumul de tutun, alcool şi droguri în rândul tinerilor. „De asemenea, văzând legislaţia naţională în domeniul ordini publice, constatăm că Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice sancţionează contravenţional consumul de alcool de către minori, însă această lege şi nici alta nu sancţionează în niciun fel consumul de tutun (fumatul în rândul minorilor). Ca urmare a acestor evidenţe, constatăm că legislaţia din România nu conţine prevederi prin care să fie sancţionat consumul produselor din tutun de către minori şi, drept urmare, eforturile autorităţilor, cadrelor didactice şi persoanelor implicate în prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun (fumatului) de către această categorie sunt lipsite de rezultate”, menţionează iniţiatorii, potrivit Agerpres. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului și apoi a Camerei Deputaților, care este for decizional.