Ordonanţele Militare au blocat morţii de COVID-19 în case
0
Cazul femeii în vârstă de 66 de ani, din cartierul Giuleşti, care a fost găsită decedată de infecţie cu COVID-19 în apartamentul în care locuia şi care aproape 24 de ore nu a fost ridicată nici de angajaţii morgii, nici de vreo firmă de pompe funebre se va multiplica foarte curând, atrag atenţia experţii în domeniu.
Din punct de vedere legal, de aceste cadavre ar trebui să se ocupe firmele de pompe funebre, care ar fi obligate să utilizeze metode de lucru speciale. Dar pentru asta este nevoie de modificări legislative. Altfel?
„Vom ajunge în situaţia ca decedaţii de COVID-19 să rămână periculos de mult în locuinţe, menţinându-se astfel un imens pericol de infectare în respectivele zone”, susţin sursele citate.
„Avem cam 5.000 de firme de pompe funebre în toată ţara, dar numai 10 la sută dintre aceastea au autorizaţie sanitar-veterinară pentru servicii funerare complete. Pentru a pune la dispoziţie astfel de servicii, costurile investiţiei sunt foarte mari. Drept urmare, repet, 90 la sută din aceste firme care folosesc titulatura de pompe funebre se «fofilează» printre normele legale şi cer autorizaţie numai pentru transport funerar. Din punct de vedere legal, aceste firme pot face numai transportul de specialitate. Nu au voie să manipuleze cadavre sau să facă astfel de tratamente speciale. În cazul femeii ucise de COVID-19 în domiciliul ei din Bucureşti, cel mai probabil, iniţial, rudele şi autorităţile au contactat, fără să ştie, astfel de firme, neautorizate pentru astfel de manopere complexe”, atrage atenţia şeful Patronatului Funerar Român, Adrian Găitan.
Iniţial, la locuinţa femeii au sosit medicii de pe ambulanţă care au constatat decesul. Aceştia au sfătuit familia victimei să contacteze medicul de familie. Între timp, la faţa locului a ajuns şi Poliţia, care a fost chemată tot de familie având în vedere că vecinii începuseră să se revolte că în blocul lor este o persoană decedată de COVID-19. Echipajul a sunat la mai multe firme de pompe funebre pentru ridicarea cadavrului din apartament. „Moartea nu a fost una suspectă, aşa că, din punct de vedere legal, cadavrul nu trebuia dus la Institutul de Medicină Legală pentru autopsiere. Practic, conform reglementărilor recente, de această victimă a COVID-19 ar fi trebuit să se ocupe o firmă specializată în servicii mortuare”, spune şi Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).
Normele de protecţie
„Atunci când decesul s-a produs ca urmare a infecţiei COVID-19, angajaţii serviciilor funerare care preiau cadavrul de la domiciliu (...) în vederea înhumării vor respecta întocmai aceleaşi dispoziţii ca şi orice alt transportator sau persoană care manipulează cadavrul, adică vor respecta aceleaşi măsuri de prevenire a transmiterii bolilor infecto-contagioase şi vor fi îmbrăcaţi obligatoriu în echipamentele individuale de protecţie”, se arată în documentul emis de Ministerul Sănătăţii. Este vorba de purtarea obligatorie a combinezoanelor complete din tyvek şi a protecţiilor de faţă (vizetă, măşti chirurgicale şi protectoare oculare). În plus, angajaţii pompelor funebre sunt obligaţi să poarte câte două perechi de mănuşi de latex şi cizme de cauciuc.
Sunt necesare modificări ale reglementărilor
Dumitru Coarnă spune că, în cazul femeii din Giuleşti, poliţiştilor le-a fost foarte greu să găsească o firmă care să poată îndeplini toate procedurile speciale de înhumare cerute de Ministerul Sănătăţii. Între altele, conform normelor, cadavrul trebuia pus într-un sac impermeabil dublu şi ermetic închis cu fermoar, pulverizat cu produse biocide tip TP22, pe bază de formol şi, mai apoi, introdus în sicriul care, ulterior, a fost sigilat. „Pur şi simplu, au fost necesare peste 20 de ore pentru găsirea unei astfel de firme.
Primăriile ar trebui obligate să identifice din timp firme de servicii funerare care pot respecta condiţiile impuse de Ministerul Sănătăţii Dumitru Coarnă preşedintele SNPPC
Cred că procedurile legale sunt obligatoriu de modificat pentru astfel de cazuri. Prin reglementări, primăriile, care oricum sub forma ajutorului de înmormântare finanţiază, practic, înhumările, ar trebui obligate să identifice din timp firme care pot respecta condiţiile impuse de Ministerul Sănătăţii. Astfel, cu ajutorul acestei pârghii juridice, edilii ar putea încheia din timp contracte cu respectivele firme, ar putea deconta direct înmormântările, iar victimele coronavirusului ar fi înhumate «în cel mai scurt timp», aşa cum se arată în reglementarea valabilă acum”, a precizat Dumitru Coarnă.
Problemele au apărut în ţările lovite năprasnic de noul coronavirus
Gestionarea cadavrelor victimelor COVID-19 a devenit o problemă în toate ţările în care epidemia a explodat. Italia şi-a mobilizat armata pentru a evacua cadavrele victimelor noului coronavirus de la Bergamo, de exemplu, unde serviciile funerare au fost depăşite de situaţie. Sicriele au fost transportate în alte localităţi pentru a fi incinerate.
În Spania, Palatul de Gheaţă din Madrid a fost transformat în morgă în perioada pandemiei de coronavirus din Spania. Uriaşul patinoar din Madrid s-a transformat, astfel, în spaţiu de depozitare a cadavrelor, după ce companiile de pompe funebre nu au mai putut face faţă numărului uriaş de victime provocat de coronavirus. În fine, Bill de Blasio, primarul oraşului New York, a declarat că autorităţile au pregătit planuri de urgenţă în cazul în care morgile din oraş nu mai fac faţă numărului mare de victime ale COVID-19. „Va fi foarte greu. Dacă trebuie să facem înmormântări temporare până când vom depăşi această criză şi apoi să vorbim cu fiecare familie pentru a pune la punct aranjamentele corespunzătoare, avem capacitatea de a face asta”, a declarat de Blasio.
Se încarcă comentariile...
