Nomenclatura ceauşistă, ameninţată de Dosarele Revoluţiei. Pentru ce ar mai putea fi inculpat Ion Iliescu

0
0

Societatea Timişoara şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 cer extinderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei şi asupra membrilor CPEx al PCR, prim-secretarilor, şefilor politici şi militari în funcţii în decembrie 1989.

S-au împlinit 27 de ani de la Revoluţie, dar nicio persoană din grupul care a preluat puterea după 22 decembrie 1989 nu a ajuns încă în faţa judecătorilor. Mai mult, faptele petrecute în perioada 16-22 decembrie 1989, când pe străzile Timişoarei au fost împuşcaţi oameni la ordinele celor trimişi să reprime revolta, au fost anchetate superficial sau nu au fost anchetate deloc. Este motivul pentru care Societatea Timişoara şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 au cerut procurorului general Augustin Lazăr extinderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei şi asupra membrilor CPEx al PCR, prim-secretarilor, şefilor politici şi militari în funcţii în decembrie 1989.

„Solicităm extinderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei, nr. 11/P/2014, şi asupra faptelor criminale şi de diversiune ale membrilor CPEx al PCR, prim-secretarilor, şefilor politici şi militari în funcţii în decembrie 1989, asupra celor din Securitate, Miliţiei şi Procuratură din Timişoara, începând cu 16 Decembrie 1989 (inclusiv acte pregătitoare din zile anterioare), fapte care nu au fost cercetate până în prezent în dosarele Timişoara şi luarea de măsuri asigurătorii în vederea dezdăunării victimelor represiunii şi recuperării pagubelor unor instituţii de stat, ca urmare a faptelor criminale încadrabile la infracţiuni contra umanităţii prevăzute şi pedepsite de art.439 din Codul Penal al României“, se precizează în actul de sesizare.

Membrii Societăţii Timişoara şi cei ai Asociaţiei 21 Decembrie 1989 cer preşedintelui României şi CSAT, Guvernului şi instituţiilor succesoare instituţiilor militare de forţă sau procuraturii RSR, declasificarea documentelor şi interceptărilor care s-au făcut din obiective militare mobile (avioane AWAX) din jurul graniţelor României, în Decembrie 1989, declasificarea tuturor documentelor SIE şi SRI, MAPN şi MAI, pentru întreaga perioadă Decembrie 1989 - iunie 1990, pentru a se putea dovedi „ce ordine criminale au dat conducătorii politici şi militari de la Bucureşti inclusiv pentru Timişoara”.

Teodor Mărieş: Acest dosar trebuie finalizat

„Credinţa mea rămâne aceeaşi: într-o zi acest dosar va fi finalizat. Noi am făcut tot ce a fost omeneşte posibil, de multe ori chiar exagerând puţin. Din păcate, nu am încredere că Parchetul General îi va aduce în faţa justiţiei pe cei vinovaţi pentru evenimentele din Decembrie 1989. Chiar dacă unele personaje dispar, cum ar fi generalii Stănculescu sau Guşe, faptele lor nu sunt cunoscute doar de ei. Problema gravă este că mai sunt personaje care, deşi au acum influenţă mai mică în sistem, sunt sprijite de cei care au executat ordinele în acele zile. Unii au astăzi grade de colonei şi de generali“, a explicat, pentru „Adevărul“, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie“.

Cine răspunde pentru morţii Revoluţiei

După 27 de ani de tergiversări, procurorii vorbesc deschis despre greşelile făcute în dosarul Revoluţiei. Ancheta începută în anul 1990 este plină de erori, omisiuni şi neglijenţe, afirmă acum anchetatorii. Cu toate acestea, cei care au studiat evenimentele din Decembrie 1989 susţin că răspunderea celor vinovaţi va fi greu de probat.

„Există, în primul rând, responsabilităţi individuale până pe 22 decembrie 1989, la ora 18.30, care ar fi trebuit să fie stabilite de procurorii militari de-a lungul timpului, după care este responsabilitatea colectivă vizavi de grupul care a preluat puterea. Este însă greu de stabilit o răspundere juridică. După care norme? După cele din 1989? După Constituţia care a fost abrogată? Pe 22 decembrie, când s-a dat comunicatul către ţară al Frontului Salvării Naţionale, s-a vorbit despre desfiinţarea Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Stat“, a explicat istoricul Constantin Corneanu.

Potrivit acestuia, una dintre cheile dosarului s-ar afla în arhivele Ministerului Apărării Naţionale, care păstrează multe secrete ale evenimentelor din decembrie 1989.

„Ordinele privind desfăşurarea trupelor au venit de la Ministerul Apărării. Dacă cei de la Armată pot depune mărturie că au mişcat trupele în Bucureşti la indicaţiile verbale ale lui Ion Iliescu şi a celorlalţi membri ai Frontului Salvării Naţionale, este un subiect de cercetat pentru procurori. Pentru erorile din comportamentul trupelor, teroriştii, modul în care s-a acţionat, cine au fost acele persoane arestate de Miliţie, Gărzi patriotice care aveau asupra lor mai multe acte de identitate şi care au fost predate Armatei, trebuie să răspundă Ministerul Apărării. Semne de întrebare ridică şi numărul de turişti sovietici aflaţi pe teritoriul României în acele zile, care se ridică la peste 1.600 de persoane. Toate informaţiile şi documentele sunt în mâna Armatei, care le-a gestionat la nivelul puterii de stat“, afirmă istoricul.

Pentru ce ar putea fi incriminat Ion Iliescu

Constantin Corneanu spune şi pentru ce ar putea fi incriminat Ion Iliescu: a cerut sprijin militar din partea URSS, la 23 decembrie 1989, dar din fericire a fost refuzat. „Ion Iliescu ar putea fi acuzat pentru faptul că în acel haos, pe 23 decembrie 1989, a luat decizia de a cere ajutor militar sovieticilor. Există mărturia fostului şef al Direcţiei Speciale a Armatei, care ţinea legătura cu Comandamentul forţelor armate unite de la Moscova. Colonelul Mircea Dumitru a confirmat în faţa comisiilor parlamentare că pe 23 decembrie 1989, din dispoziţia verbală a generalului Nicolae Eftimescu, de faţă fiind Ion Iliescu, Petre Roman, generalul Stănculescu, s-a sunat la Moscova şi s-a cerut sprijin militar sovietic. Generalul sovietic Moiseev a refuzat şi a spus să se ia legătura cu Gorbaciov, pentru că sunt chestiuni care ţin de cele două guverne. Aşa s-a închis subiectul intervenţiei militare sovietice în România“, a explicat istoricul.

În ceea ce priveşte sesizarea procurorului general de către asociaţiile de revoluţionari, acesta susţine că este un demers corect. „Este un demers corect, pentru că pentru intervalul 16-22 decembrie 1989 au existat ordine clare de represiune, s-a executat foc, au fost omorâţi oameni. Dacă se vorbeşte de acte de diversiune, trebuie să se definească foarte clar la ce se referă. Trebuie cercetat în ce a fost implicat fiecare secretar de judeţ, fiecare membru CPEx, dar asta presupune o muncă de informaţii complexă“, a mai spus Constantin Corneanu.
În iunie 2016, Curtea Supremă a decis confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul Revoluţiei, în urma cererii formulate de fostul prim procuror adjunct al Parchetului General, Bogdan Licu.

„Nu au făcut niciun demers pentru desecretizarea documentelor privind audierile din comisia senatorială în condiţiile în care s-au efectuat mii de audieri în această comisie şi deşi SRI a a întocmit un document amplu, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers pentru obţinerea lui“,preciza Bogdan Licu în motivarea redeschiderii dosarului.

Un alt motiv ce a stat la baza cererii de redeschidere a cauzei a fost că cele mai multe audierile care s-au făcut în dosar au fost „sintetice şi formale“ iar „trăgătorii nu au fost identificaţi“.

Mai multe - Evenimente

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite