„Mafia silicoanelor“. Motivele pentru care medicii de la Spitalul de Arşi au ajuns după gratii: Au perseverat cu şpăgile şi săracii au avut de suferit
0Arestarea preventivă a managerului Spitalului de Arşi, Vitalie Stan, şi a celor doi medici din subordinea acestuia, Nicolae Antohi şi Cristina Isac, acuzaţi că făceau operaţii estetice sub diagnostice false, pe care apoi le decontau la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, era necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.
Aşa arată judecătorul de drepturi şi libertăţi, Anca Saru, de la Tribunalul Bucureşti în motivarea deciziei prin care cei trei medici au fost arestaţi preventiv în dosarul „Mafia Silicoanelor“.
Magistratul explică în documentul citat că „activitatea pe care aceştia au desfăşurat-o se plasează în contextul generalizării fenomenlui corupţiei la nivelul societăţii româneşti, mediul medical fiind unul dintre cele în mod deosebit afectate de acest fenomen“.
Judecătorul apreciază că multă vreme autorităţile au tolerat şpaga pe care o primesc unele cadre medicale din cauza salariilor scăzute din sistemul sanitar, în raport cu efortul depus de medici în formarea profesională.
„Această realitate, cunoscută de către membrii societăţii, se poate susţine că a fost îndelung tolerată de autorităţi, din considerente ţinând de nivelul foarte scăzut al salariilor personalului din sistemul sanitar, nedrept având în vedere efortul pe care îl presupune formarea profesională a medicilor, imensa responsabilitate care le revine, rolul esenţial pe care îl deţin în evoluţia societăţii“, se arată în documentul citat.
Însă, instanţa a apreciat că o astfel de toleranţă a anchetatorilor nu poate fi acceptată în momentul în care medicii perseverează în efectuarea unor astfel de fapte, mai cu seamă că din punctul de vedere al magistratului, medicii Vitalie, Antohi şi Isac „nu se află într-o situaţie financiară delicată, dimpotrivă. Ceea ce-i deosebeşte pe aceştia de ceilalţi şase (care sunt cercetaţi în acelaşi dosar, dar sub control judiciar – n.r.) este, în cele mai multe cazuri, amploarea şi durata activităţii infracţionale pentru care există suspiciunea rezonabilă că au desfăşurat-o, aceştia părând să fi dezvoltat o adevărată rutină, o lejeritate în a acţiona în modalitatea ilicită“.
Totodată, judecătorul subliniază că acţiunile ilegale ale medicilor sunt cu atât mai grave cu cât „accesul celor mai defavorizaţi membri ai societăţii la servicii medicale este periclitat, prin diminuarea frauduloasă a veniturilor alocate de stat în acest sens“.
Managerul încuraja conduite similare
Magistratul care a decis pe 27 aprilie arestarea celor trei medici de la Spitalul de Arşi şi cercetarea sub control judiciar a altor 6 cadre medicale susţine în motivarea sentinţei prin care managerul spitalului a fost aruncat după gratii că funcţia deţinută de acesta „constituie un aspect agravant în ceea ce-l priveşte, în condiţiile în care ar fi trebuit să aprecieze că, în virtutea acestei calităţi pe care o deţinea, îi revenea obligaţia de a identifica în rândul personalului din subordine şi stopa activităţi de genul pe care el însuşi a ales să le desfăşoare. O conduită contrară legii, pe care managerul o desfăşoară, şi care este cunoscută în rândul salariaţilor din unitate, poate încuraja conduite similare“.
În ceea ce-l priveşte pe medicul Antohi Niculae, magistratul a apreciat că anvergura sa profesională, rolul deţinut în formarea noilor generaţii de medici, îl obligau la exigenţă sporită în privinţa propriei conduite, exemplul său putând influenţa conduita actualilor şi viitorilor medici.
În privinţa celorlalte şase cadre medicale pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă, judecătorul susţine că măsura controlului judiciar este suficientă pentru buna desfăşurare a procesului, arătând că, în cazul asistentei Carmen Florea, deşi aceasta a colaborat strâns cu medicul Antohi, fiind intermediar între pacienţi şi doctor, nu se impune arestarea sa deoarece a avut doar un rol secundar, principalul beneficiar al acestor activităţi fiind specialistul.
Acelaşi rol secundar a fost reţinut de magistrat şi pentru medicii Aurelia Isac şi Ivan Vătămănesku, iar în privinţa celui din urmă anchetatorii au descoperit şi o situaţie financiară dificilă, iar arestarea sa, susţine instanţa, ar fi dus la un dezechilibru grav în familie.
În schimb, în cazul lui Elenei Boiangiu, Corinei Florica Guşă şi al lui Sorin Parasca, magistratul a avut în vedere, când a decis cercetarea lor sub control judiciar, amploarea mult mai redusă
a faptelor comise.
Vitalie Stan cerea între 2.000 şi 2.700 de euro
Potrivit interceptărilor de la dosar, managerul Spitalului de Arşi, Stan Vitalie (foto sus), cerea între 2.000 şi 2.700 de euro pentru un implant mamar.
Dr. Stan Vitalie: Alo!
Pacient: Bună ziua, domnul dr. Stan?
Dr. Stan Vitalie: Da. Bună ziua! Eu sunt.
Pacient: Vreau, vin şi eu cu o întrebare. Vreau să fac cadou unei prietene un implant mamar şi apoi cam ce preţuri ar putea fi?
Dr. Stan Vitalie: Preţul minim este de 2.000 şi poate urca până la 2.700 în funcţie de tipul operaţiei, tipul implantului, tipul de aport şi aşa mai departe, deci între 2.000 şi 2.700.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Cristina Isac, unul dintre doctorii arestaţi în dosarul „Mafia Silicoanelor“ de la Spitalul de Arşi, şi-a sfătuit o pacientă să-şi facă implant mamar, chiar dacă specialistul ecograf a avertizat că acest lucru poate fi periculos deoarece pacienta prezenta noduli şi chisturi.
Procurorii bucureşteni au contestat, luni, decizia judecătorilor de a aresta doar trei din cei nouă medici de la Spitalul de Arşi din Capitală acuzaţi că făceau intervenţii estetice camuflate sub diagnostice false pe care apoi le decontau ilegal din bani publici. Duminică la prânz, instanţa Tribunalului Bucureşti a decis să elibereze mandate de arestare pentru trei dintre medici, restul fiind cercetaţi sub control judiciar.
INFOGRAFIE Cum a supt din banul public „mafia silicoanelor”
Trei medici de la Spitalul de Arşi din Bucureşti au fost arestaţi preventiv şi alţi şase sunt cercetaţi sub control judiciar pentru că făceau ilegal operaţii estetice. În timp ce chirurgii încasau bani negri, intervenţiile camuflate sub diagnostice false erau decontate din bani publici.
Mai multe percheziţii au avut loc vineri în Bucureşti, fiind vizate mai multe cadre medicale de la Spitalul de Arşi. Anchetatorii au găsit aproape 250.000 de euro şi 80.000 de lei, bani despre care se bănuieşte că ar fi încasaţi de la pacienţii cărora le-ar fi făcut ilegal operaţii estetice. Activitatea spitalului este paralizată, fiind preluate doar urgenţele, după ce jumătate din medici au fost duşi la audieri.
Băsescu: Avem nevoie de o nouă lege a Sănătăţii. Ce s-a întâmplat la Spitalul de Arşi e o confirmare
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, în prima zi de campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, despre subiectele care ar trebui incluse de partide în cadrul dezbaterilor. De asemenea, el a făcut un apel la clasa politică, pe care a îndemnat-o să lucreze la o nouă lege a Sănătăţii.
Bilanţul reţinerilor în urma audierilor de vineri din dosarul operaţiilor estetice este de zece persoane - nouă medici, printre care şi managerul Spitalului de Arşi din Capitală, Vitalie Stan, dar şi o angajată a unei clinici private. Anchetatorii au cerut aparate de numărat bani în timpul percheziţiilor, după ce în birourile medicilor s-au găsit sume uriaşe. Ministrul Sănătăţii susţine că activitatea spitalului nu e deocamdată afectată.
Se încarcă comentariile...
