Încă un NUP pentru Victor Ponta. Parchetul General: premierul a uzurpat cu intenţie, dar nu calitatea de preşedinte

„NUP“ pentru premierul Victor Ponta în scandalul reprezentării la Consiliul European din iunie 2012 FOTO Adevărul

Procurorii Parchetului General i-au comunicat lui Victor Ponta că, deşi a „uzurpat cu intenţie“ atribuţiile preşedintelui României participând la Consiliul European de la Bruxelles, în vara anului trecut, împotriva sa nu se va începe urmărirea penală. În ciuda hotărârii CCR care a decis, în 27 iunie 2012, că ţara noastră va fi reprezentată la Bruxelles  de Băsescu, premierul a fost totuşi cel care a participat în acele două zile la Consiliu.

„Ceea ce a săvârşit primul-ministru a fost o uzurpare a atribuţiilor Preşedintelui României, dar nu o uzurpare a calităţii de Preşedinte al României. (...) Este adevărat că, prin arogarea atribuţiei generale de reprezentare a statului român, primul-ministru şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu“, se spune în documentul Parchetului General.

Potrivit Parchetului General, pe 4 iulie 2012, a fost înregistrată la Secţia de urmărire penală şi criminalistică o sesizare semnată de 90 de persoane, precum şi sesizări ale altor 15 persoane, având toate ca subiect circumstanţele reprezentării României la Consiliul European din vară, desfăşurat la Bruxelles în 28 şi 29 iunie, anul trecut.

Semnatarii sesizărilor considerau că participarea premierului Victor Ponta la reuniune încalcă regullile constituţionale.

De asemenea, unele sesizări se refereau şi la fostul ministru de Externe, Andrei Marga, acesta fiind acuzat că a participat la „săvârşirea unor infracţiuni“.

În acest context procurorii spun că a fost analizată corespondenţa dintre Administraţia Prezidenţială şi Ministerul Afacerilor Externe în care s-a verificat atenţionarea de neconstituţionalitate invocată de Preşedinţie şi intenţia declarată a lui Traian Băsescu de a participa la Consiliu European precum şi lista delegaţiei care îl însoţea pe acesta.

Potrivit documentului, din delegaţie mai făceau parte Andrei Marga şi Leonard Orban.

În comunicare, Parchetul aminteşte şi de faptul că primul-ministru, cu adresa 8385, în 28.06.2012, la ora 16,00 i-a trimis un fax preşedintelui prin care i-a solicitat mandat de participare la lucrările consiliului.

Ca răspuns la solicitare, preşedintele i-a cerut premierului să precizeze ce anume doreşte să aprobe, întrucât obiectivele pe care România le susţinea în cadrul acelui consiliu fuseseră deja cuprinse într-un memorandum "deja aprobat de prim-ministru".

„NUP“ şi pentru Andrei Marga şi Leonard Orban

„Având în vedere cele arătate, Parchetul General dispune neînceperea urmăririi penale faţă de Victor Ponta, Andrei Marga şi Leonard Orban sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uzurpare de calităţi oficiale şi fals intelectual“, arată procurorii.

Totodată, faţă de cei trei nu se începe urmărirea penală nici pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuţiile de serviciu pentru că, se arată în document, „fapta nu este prevăzută de legea penală“.
Cheltuielile judiciare au fost suportate de statul român.

Consiliul European din 2012, „mărul discordiei“ dintre premier şi preşedinte

Reprezentarea ţării noastre la Consiliul European de la Bruxelles, din 28-29 iunie 2012, a reprezentat, la acea vreme, „mărul discordiei“ între premier şi preşedinte.

În timp ce Victor Ponta spunea că şeful Executivului trebuie să fie prezent la reuniunile Consiliului European, Traian Băsescu susţinea răspicat că acesta este, de fapt, rolul preşedintelui.

Victor Ponta a solicitat iniţial intervenţia Parlamentului, care a adoptat o declaraţie politică prin care îl mandata pe premier să fie prezent la Consiliul European din iunie.

În replică, şeful statutului a susţinut că dacă Victor Ponta vrea să-i preia atribuţile, atunci îi trebuie un act juridic, o lege sau o hotărâre, nu doar o simplă declaraţie în Parlament.

Preşedintele Senatului de atunci, Vasile Blaga, declara că solicitarea premierului Victor Ponta de a prezenta în Parlament o declaraţie politică privind problemele de pe agenda UE este constituţională. „O declaraţie politică este o declaraţie politică, nu se supune votului“, preciza Blaga.

Mai mult, preşedintele Traian Băsescu i-a trimis primului ministru o scrisoare în care îi atrăgea atenţia că participarea la Consiliul European fără mandat din partea şefului statului echivalează juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui.

„Vă atrag atenţia asupra faptului că absenţa unei aprobări exprese din partea preşedintelui României cu privire la mandatul participării la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012, coroborată cu lipsa delegării exprese a prim-ministrului în calitate de reprezentant al statului român va echivala din punct de vedere juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui României de către prim-ministru“, se arată în scrisoarea trimisă de preşedinte.

Curtea Constuţională decide pe 27 iunie 2012: Băsescu va merge la Bruxelles!

Disputa premier-preşedinte avea să ajungă şi la Curtea Constituţională (CCR) care a decis, pe 27 iunie 2012, că preşedintele României va participa la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, cu precizarea că această  atribuţie poate fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

Cu toate acestea, chiar şi după decizia CCR, premierul Victor Ponta a declarat că va merge, „evident“, la Bruxelles, la Consiliul European, ceea ce s-a şi întâmplat, premierul reprezentând România la Bruxelles în acele două zile.

După plecarea lui Victor Ponta la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a declarat că  „este pentru prima dată după revoluţie când un premier îşi asumă atribuţii ale preşedintelui fără a avea mandat, el precizând că România este reprezentată nelegitim la Consiliul European“.