În mintea adolescenţilor. Cum ajung tinerii să-şi regleze conturile cu pumnii

Psihologii atrag atenţia asupra fenomenului violenţei în rândul adolescenţilor FOTO 123RF

Cazul adolescentei umilite şi bătute de un grup de fete, în Parcul Moghioroş, din Capitală, confirmă un fenomen din ce în ce mai răspândit: violenţa în rândul tinerilor. A-i arăta unui coleg cine este şeful, a stârni frica celor din jur sunt singurele modalităţi prin care mulţi dintre adolescenţi cred că pot câstiga încredere în propriile forţe. Specialiştii afirmă că fenomenul îi afectează mai ales pe adolescenţii cu educaţie precară.

Trei adolescente şi un băiat, cu vârste între 15 şi 17 ani, au fost plasaţi în arest la domiciliu, la sfârşitul săptămânii trecute, după ce au bătut o altă tânără. Mândri de isprava lor, tinerii postaseră pe Facebook filmul agresiunii. 

Victima a fost dezbrăcată, bătută şi scuipată de cei patru, iar pe filmare se aude cum una dintre tinere o sfătuieşte pe alta să nu o mai lovească pe victimă cu genunchii în gură, pentru că „rămân urme“. La rândul ei, agresoarea îi răspunde că victima nu ar şti să o descrie şi pentru că „eram blondă înainte“.

„Agresorii sunt cercetaţi de loviri şi alte violenţe, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal şi tulburarea ordinii şi liniştii publice“, a declarat, pentru „Adevărul“, Diana Sarca, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei.
Specialiştii afirmă că acest gen de agresiune este tipic pentru adolescenţi, mai ales în rândul celor cu educaţie precară.

Adolescenţa, perioadă de turbulenţă emoţională

Psihologul Mihai Copăceanu a explicat, pentru „Adevărul“, cum ajung tinerii să comită astfel de fapte, care le pot marca întreaga viaţă.

„Adolescenţa este o perioadă de turbulenţă emoţională, de confuzie, de căutare a propriei identităţi. Adolescenţii sunt impulsivi, vulcanici şi izbucnesc foarte repede. Ei nu acceptă să fie înjosiţi sau contrazişi. În cazul fetelor e chiar mai rău. Acestea sunt mai explozive decât băieţii“, spune specialistul.

Un rol important în aceste fapte, arată psihologul, îl are anturajul. În grup, tinerii se simt mai puternici şi cad pradă mai uşor impulsurilor.
„La vârsta de 15-17 ani sunt frecvente astfel de conflicte fizice şi de grup. De obicei, conflictele dintre adolescenţi au loc în cadrul grupului. Efectul de grup este important, mult mai puternic decât dorinţa libiduală. Dacă sunt trei-patru persoane, acestea se impulsionează reciproc şi fac acte mult mai grave decât individual. Au fost făcute numeroase studii despre crimele adolescenţilor, care pot ajunge la cruzimi foarte mari“, explică Mihai Copăceanu.

Referitor la postarea agresiunilor pe site-urile de socializare, psihologul arată că filmuleţele au un rol foarte important: sunt măsura „puterii“ de care dau dovadă tinerii.
„Postarea agresiunii nu este decât dorinţa de afirmare, este un criteriu de apreciere. Asta din cauză că adolescenţii au un sistem de valori încă nedefinit. Nu au valorizarea concretă, adolescenţii sunt egocentrici, contează foarte mult doar părerea lor. Nu sunt definiţi ca personalitate şi atunci nu au valorile pe care le au adulţii. Ca şi în cazul violatorilor de la Vaslui, postarea fimuleţelor cu agresiunile este o o formă de se defini pe ei ca fiind puternici. Scopul nu este «hai să te bat şi să te pun pe YouTube», dar dacă te bat şi cineva filmează e mai incitant“, arată specialistul.

Potrivit acestuia, pedeapsa în sine nu este o soluţie pentru a combate astfel de fapte. Doar consilierea psihologică îi poate face pe tineri să conştientizeze gravitatea faptelor comise.
„Din punctul meu de vedere, pentru un adolescent, pedeapsa nu este cea mai bună soluţie. Ca psiholog, consider că intervenţia psihologică este mai importantă decât pedeapsa în sine. Mulţi dintre adolescenţi nu conştientizează că au făcut ceva rău nici dacă sunt pedepsiţi. Intervenţia psihologică îi poate ajuta să conştietizeze gravitatea faptei“, a mai arătat Mihai Copăceanu. 

Educaţia precară şi brutalităţile din familie

Specialistul criminolog Dan Antonescu susţine că în astfel de conflicte de vină este nivelul scăzut de educaţie al agresorilor, cu rădăcini în antecedentele de agresiuni în propriile familii.
„Una dintre fete s-a considerat nedreptăţită şi s-a gândit să-şi pedepsească rivala. De vină este nivelul de educaţie extrem de scăzut, care nu i-a oferit posibilitatea altei variante. Brutalităţile trăite în familie creează multor tineri frustrări, pe care le îndreaptă împotriva altora“, arată specialistul.

Dan Antonescu arată că esenţială este educaţia primită în şcoală. Mulţi dintre tineri care comit agresiuni nu conştietizeză consecinţele faptelor lor.
„Nu sunt nici primii, nici ultimii care îşi postează faptele. Ei nu conştietizează că au făcut ceva rău. Atât timp cât în şcoală nu li se spune care sunt consecinţele faptelor lor vor mai continua aceste agresiuni. De pildă, aceşti adolescenţi habar n-aveau că au comis intracţiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, loviri şi alte violenţe sau tulburarea ordinii şi liniştii publice. Atunci când au pus victima să se dezbrace şi au ameninţat-o că vor posta pe Facebook, au intrat şi la a patra infracţiune - şantajul. Infracţiuni despre care aceşti tineri nu ştiau că le-a comis şi nici ce pedepse riscă“, a mai spus specialistul. 

Programele de prevenţie în şcoli, inexistente

Şi judecătorul Cristi Danileţ, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pledează pentru programe de prevenţie în şcoli.

„Ar trebui mai degrabă să investim în prevenţie decât în represiune, pentru că violenţa, ura, intoleranţa în general este foarte răspândită printre tineri. Copiii copiază foarte mult din ce văd la adulţi. Dacă în anturajul lor, în familie, la televizor văd violenţă. Jocurile violente sunt o altă problemă“,, a explicat Cristi Danileţ.
Potrivit magistratului este necesar ca în şcoală adolescenţilor să li se facă şi o minimă educaţie juridică.

„Noi nu avem programe de prevenţie pentru copii, iar educaţia juridică le lipseşte cu desăvârşire. În ultimii trei ani am mers în zeci de şcoli şi vă spun că adolescenţii sunt uimiţi să afle că de la 14 ani răspunde penal. Nu le explică nimeni ce înseamnă arestul, ce înseamnă un cazier şi la ce consecinţe se expun. Un cazier la vârsta asta te influenţează toată viaţa. Sunt câteva funcţii pe care nu le vor putea ocupa niciodată. De exemplu, nu vor putea să fie poliţişti, militari, magistraţi, preoţi şi nici profesori. Dacă am investi mai mult în responsabilizare şi în educaţie juridică poate s-ar reduce cazurile aceastea de agresiuni. Copiii ar conştientiza că dacă dacă dau un pumn cuiva, părinţii trebuie să plătească despăgubiri victimei, iar ei ar putea fi condamnaţi. Îşi pot nenoroci viitorul şi nimeni nu le explică la copii“, a spus Cristi Danileţ.