Guvernul adoptă „cea mai mare reformă pe care România o face în domeniul persoanelor cu dizabilităţi”

FOTO: Shutterstock

Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri, un proiect care vizează ocrotirea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psiho-sociale. Consilierul de stat Mădălina Turza a apreciat că legea „reprezintă cea mai mare reformă pe care România o face în domeniul persoanelor cu dizabilităţi”.

„Legea de astăzi privind unele măsuri de ocrotire a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psiho-sociale reprezintă cea mai mare reformă pe care România o face în domeniul persoanelor cu dizabilităţi”, a declarat consilierul de stat Mădălina Turza, la finalul şedinţei de Guvern.  

Aceasta a precizat că, în România, persoanele cu astfel de dizabilităţi nu aveau voie să se căsătorească, să divorţeze, să fie părinţi, să adopte un copil şi nu puteau accesa un credit bancar, de exemplu.  

În esenţă, proiectul amenajează o serie de instrumente juridice menite să răspundă întregului palier de dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, atât prin configurarea unei măsuri de sprijin care nu ştirbeşte capacitatea de exerciţiu a celui care beneficiază de aceasta (asistenţa pentru încheierea actelor juridice), cât şi a două măsuri care presupun restrângerea (proporţională, graduală, limitată în timp şi individualizată) a capacităţii de exerciţiu, toate acestea alături de un mijloc privat de ocrotire (mandatul de ocrotire).

Proiectul are drept deziderat combaterea excluziunii sociale şi a discriminării, precum şi încurajarea participării active a persoanelor ocrotite la viaţa civilă sau (re)integrarea acestora în plan socio-economic, cu efecte benefice, inclusiv asupra stării lor de sănătate.

„Potrivit legii, multe dintre aceste persoane de-a lungul anilor au fost puse sub interdicţie de către instanţe. Legea adoptată astăzi transpune o decizie a  CCR din 2020 care arăta faptul că punerea sub interdicţie a peroanelor cu dizabilităţi este neconstituţională  (...) În urma unui efort de reglementare fără precedent (...) a fost elaborat acest proiect de  act normativ complet. El aduce o nouă abordare în legislaţia naţională, modernă”, a mai declarat Turza.  

Potrivit acesteia, prima măsură este asistenţă pentru încheierea actelor juridice. 

„Este o măsură de sprijin, care nu aduce atingere capacităţii legale a persoanei, ci se instituie pe baza voinţei persoanei cu dizabilităţi, afirmată în faţa unui notar”, a mai declarat Turza. 

A doua măsură este de ocrotire – o măsură intermediară, instituită prin instanţă şi aduce atingere capacităţii legale doar pe anumite  paliere ale vieţii şi în mod individualizat pe baza unei evaluări.  

„Condiţia de stabilire a aceste măsuri o reprezintă existenţa unei incapacităţi parţiale a persoanei cu dizabilităţi de a se îngriji  de interesele sale - măsura apare la încheierea actelor cu valoare patrimonială”, a mai precizat consilierul de stat.  

Cea de-a treia măsură vizată se referă la tutela specială - măsură de ocrotire instituită prin instanţă, în situaţii speciale.  

Potrivit consilierului de stat, există de asemenea garanţii foarte importante în actul normativ – sistem de ocrotire gradual, realizat pentru perioade determinate de timp. De asemenea, se instituie un mecanism de reevaluare periodică a situaţiei.  

Alte măsuri vizate de actul normativ vizează posibilitatea persoanei de a se căsători, de a divorţa  - în anumite condiţii - şi faptul că poate avea autoritate părintească. 

„Demersul legislativ are ca obiect punerea de acord a legislaţiei (Codul civil, Codul de procedură civilă şi unele dispoziţii din legi speciale) cu Constituţia României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 601/2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil şi urmăreşte reaşezarea regulilor de ocrotire a persoanei fizice cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale prin mijloace de drept civil, pe fundamente noi, moderne, cu valorificarea reglementărilor internaţionale în domeniu şi a unor resurse de drept comparat”, a transmis MInisterul Justiţiei. 

Alături de acesta, coiniţiatori ai proiectului sunt Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Sănătăţii.