Ghidul facultăţilor. Cum poţi urma o carieră în Armata Română, SRI sau SIE. Care sunt avantajele
0
Alegerea facultăţii potrivite îi poate pune în dificultate pe elevii de liceu. Tocmai de aceea este nevoie ca tinerii să fie conştienţi de abilităţile pe care le au şi să-şi aleagă parcursul academic în funcţie de ceea ce le place să facă. „Adevărul” vine în sprijinul tinerilor cu un ghid al facultăţilor pentru ca aceştia să poată opta mai uşor în privinţa viitoarei cariere. Astăzi despre beneficiile carierei militare.
Avantajele unei carierei militare sunt, în general, mai puţin cunoscute publicului larg. În primul rând, Ministerul Apărării Naţionale garantează un venit sigur şi o ieşire la pensie la vârsta de 45 de ani, după o contribuţie de 20 de ani.
Pe lângă chenzină, ministerul mai achită fiecărui militar o normă de hrană şi una de haine. Apoi, ofiţerii sau subofiţerii MApN beneficiază de decontarea concediului de odihnă, în limita sumei de 1450 de lei şi de o diurnă dublă în comparaţie cu ceilalţi angajaţi bugetari. În plus, în cazul în care sunt mutaţi în interesul serviciului în altă localitate decât cea în care îşi au domiciliul sau sunt la prima numire în funcţie şi nu au o locuinţă în oraşul în care s-au mutat, militarii primesc o compensaţie pentru plata chiriei.
Tinerii care aleg să se facă ofiţeri sau subofiţeri ai Armatei Române trebuie să ştie că este obligatoriu să urmeze cursurile uneia dintre cele patru unităţi militare de învăţământ superior sau, după caz, a unei şcoli de subofiţeri. După absolvire, un tânăr ofiţer va încasa 2.272 de lei. În cazul proaspeţilor subofiţeri salariul de pornire este de 1.728 de lei. De precizat, Academiile militare şi Şcolile de subofiţeri sunt împărţite pe categoriile de Forţe din Armata Română, Terestre, Navale şi Aeriene.
Învăţământul militar superior pare să fie vârful de lance în modernizarea reală a programelor mediului universitar autohton după ce MApN a anunţat, recent, reformarea programelor „de studii universitare de licenţă din academiile categoriilor de forţe”. Iniţiativa a venit după ce s-a constat că acestea erau cu totul depăşite mai ales că Armata Română a trecut la achiziţionarea de echipamente de ultimă generaţie. Reformarea s-a făcut având în vedere programele instituţiilor similare ale unor parteneri NATO.
Unităţi de învăţământ universitar, pentru formarea ofiţerilor licentiate
Doritorii pot alege între mai multe universităţi din toată ţara. Ei trebuie să aibă diplomă de bacalaureat sau să fie în clasa a XII-a. Vârsta celor care vor această carieră nu poate depăşi 26 de ani (24 de ani pentru aviaţie-naviganţi).
1. Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu (3 ani) - 379 de locuri împărţite pe Facultatea de Ştiinţe Militare, Facultatea de Management Militar şi Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative.
2. Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă", Braşov (3 ani) - 159 de locuri dintre care 18 pentru piloţi de avion şi 32 pentru piloţi de elicopter.
3. Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Constanţa (4 ani) - 96 de locuri împărţite pe specilalizări ca Navigaţie, Hidrografie şi echipamente navale, Electromecanică Navală, Electromecanică sau Arhitectură navală.
4. Academia Tehnică Militară, Bucureşti (4 ani) - 340 în specializările Inginerie aerospaţială, Inginerie genistică, Inginerie de armament, rachete şi muniţii, Ingineria autovehiculelor, Inginerie geodezică, Inginerie civilă, Inginerie electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale, Calculatoare şi tehnologia informaţie şi Ingineria sistemelor.
5. Institutul Medico-Militar, Bucureşti (6 ani) - prin Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (100 locuri la U.M.F. Târgu Mureş, specializarea medicină militară;70 locuri U.M.F. Carol Davila Bucureşti, medicină militară; 15 locuri la U.M.F. Carol Davila Bucureşti, specializarea medicină dentară; 15 locuri la U.M.F. Carol Davila Bucureşti, specializarea farmacie).
6. Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti (3 ani)
Învăţământ postliceal, pentru formarea subofiţerilor
Cei care vor să fie subofiţeri sau maiştri military se pot îndrepta spre Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I“ din Piteşti, sau spre Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene „Traian Vuia“ din localitatea Boboc, judeţul Buzău.
De asemenea, mai pot încerca şi la Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu“ din Constanţa. Candidaţii trebuie să aibă diplomă de bacalaureat sau să fie în clasa a XII-a. Vârsta maxima este de 28 de ani împliniţi în cursul acestui an.
Paşii de înscriere
Învăţământul militar este învăţământ de stat, vocaţional, gratuit, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ. Pentru a participa la concursul de admitere în instituţiile militare de învăţământ, candidaţii vor parcurge următoarele etape:
- prezentarea pentru luarea în evidenţă la sediul Biroului informare – recrutare;
- efectuarea unui examen medical la o clinică militară;
- definitivarea dosarului de candidat, la sediul Biroului informare – recrutare;
- susţinerea a două examene (de evaluare psihologică şi de evaluare a aptitudinilor fizice);
- participarea la concursul de admitere în instituţiile militare de învăţământ.
La SIE se lucrează cu creierul şi informaţia
„Punem ţara înainte de orice, datoria înainte de propria persoană, suntem mândri ştiind că tot ceea ce facem este pentru România“, este sloganul după care se orientează Serviciul de Informaţii Externe (SIE). De aceea, a fi angajat al SIE înseamnă să-ţi doreşti să fii cel mai bun. „Adevărul este că lucrăm mai degrabă cu creierul şi cu informaţia decât cu arme“, spun cu mândrie cei de la SIE.
Spre deosebire de SRI, SIE nu are propria instituţie de învăţământ, recrutările fiind din sursă externă. Cine vrea să facă o carieră în SIE, trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să fie absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate, să aibă medii mari de absolvire şi rezultatele deosebite obţinute pe parcursul anilor de studiu (reprezintă criterii de departajare) şi să aibă maximum 35 de ani.
Ce calităţi sunt căutate: „şcoala vieţii“
Însă nu doar studiile te pot recomanda pentru o carieră în SIE. „Punem mare preţ şi pe «şcoala vieţii» şi pe talentele tale, poate nedescoperite sau nefolosite până acum“, susţin cei de la SIE pe site-ul oficial. SIE recrutează personal în patru categorii de activitate - operativ, analiză strategică, specialişti şi protecţie.
Trebuie spus că ofiţerii operativi, aflaţi în prima linie a SIE, se formează în 5-8 ani şi se dezvoltă continuu. Pentru angajarea în domeniul operativ candidatul trebuie să dispună de o inteligenţă peste medie, cultură generală de nivel superior, capacitate foarte bună de relaţionare, abilitate de comunicare, exprimare bogată, fluentă şi elevată, atât în vorbire cât şi în scris. De asemenea, disponibilitatea de a lucra în străinătate este obligatorie.
Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie, iar cunoştinţele de limbi străine rare reprezintă un avantaj.
Carieră în SRI sau cum poţi deveni spion
Tinerii interesaţi de o carieră în Serviciul Român de Informaţii (SRI) trebuie să treacă o serie de teste, care le vor verifica atât nivelul de cunoştinţe, cât mai ales aptitudinile specifice.
Concret, tinerii interesaţi de cariera de „spion“ trebuie să aibă o serie de abilităţi şi aptitudini, precum nivel superior de inteligenţă, capacitate de adaptare, rezistenţă la stres şi în condiţii de program prelungit, atenţie concentrată şi distributivă de nivel ridicat, perseverenţă, dorinţă de perfecţionare continuă, un bun echilibru psiho-emoţional, abilităţi de comunicare.
Cum poţi aplica?
Există mai multe modalităţi de a fi angajat în SRI, în funcţie de pregătirea şi profilul profesional al candidatului. Absolvenţii de studii liceale pot da examen de admitere la studiile universitare de licenţă ale Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“. Acestea formează ofiţeri operativi de informaţii şi ofiţeri analişti.
Căutăm candidaţi din medii variate, cu experienţe profesionale şi personale diferite şi complementare SRI
Cei care au deja studii universitare de licenţă îşi pot completa pregătirea prin cursurile de master profesional organizate de Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“. Acestea sunt dedicate, de asemenea, formării ofiţerilor operativi de informaţii şi a ofiţerilor analişti.
Probele de concurs
Academia organizează studii universitare de licenţă pe specializările Psihologie-informaţii, pentru formarea de ofiţeri de informaţii operativi, şi Studii de securitate şi informaţii, pentru formarea de ofiţeri de informaţii analişti. După finalizarea uneia dintre acestea, absolvenţii sunt încadraţi în instituţiile de provenienţă.
Probele eliminatorii
• Proba pentru evaluarea aptitudinilor fizice
• Proba pentru stabilirea nivelului de cunoaştere a unei limbi străine (engleză, franceză, germană, rusă) - test grilă
• Proba de creativitate
Probele scrise
• Evaluarea competenţelor lingvistice - Limba şi literatura română
• Psihologie (pentru specializarea Psihologie - informaţii)
• Istoria României (pentru specializarea Studii de securitate şi informaţii)
Teste de creativitate
Una dintre cele mai dificile probe, care cerne foarte mulţi candidaţi, constă în testele de creativitate. Acestea vizează transpunerea candidaţilor în scenarii contextuale diverse, posibil a fi întâlnite în viaţa cotidiană, care au scopul de a descoperi ce abilităţi de relaţionare au viitorii SRI-işti şi dacă se pot adapta situaţional-emoţional. Această probă nu necesită o pregătire de specialitate, iar rezultatul obţinut nu poate fi contestat.
Se încarcă comentariile...
