FOTO VIDEO 8.000 de credincioşi au participat la slujba de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika
0Mii de persoane din toată ţara au participat astăzi la Romexpo, la ceremonia de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika (1873-1954). Acesta este cel mai mare eveniment organizat de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti, după vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. Liturghia va fi urmată de o celebrare, la ora 17.00, la biserica greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare”, în cadrul căreia va fi binecuvântată icoana preotului martir.
Mii de oameni aşezaţi pe scaune, înghesuiţi în picioare la balcoane, sau stând pe scări cu cărţi de rugăciune în mâini au asistat la slujba de beatificare, au cântat şi au spus rugăciuni pentru monseniorul Ghika.
În pavilionul central de la Romexpo, transformat într-o biserică extrem de încăpătoare unde a fost instalat altarul şi o cruce de peste 10 metri pătraţi, se regăseau peste 8.000 de credincioşi, ortodocşi sau catolici, 200 de preoţii ai Bisericii Ortodoxe Române ai Bisericii Romano-Catolice, 20 de episcopi şi trei cardinali în frunte cu cardinalul Angelo Amato, trimisul special al Papei Francisc I care a ţinut slujba de beatificare în latină.
Au mai fost, de asemnea, prezenţi şi reprezentanţi ai Casei Regale a României şi ale altor case nobiliare, dar şi politicieni printre care Ion Iliescu, Adrian Năstase, Andrei Chiliman, Emil Constantinescu sau Cristian Diaconescu.
Oamenii au venit cu toată familia, copii, rude, să vadă cu ochii lor prima slujbă de beatificare a unui preot român care are loc la noi în ţară. Slujba se sâmbătă este doar primul pas către sanctificare a martirului Vladimir Ghika, torturat şi omorât în închisoare de comunişti în 1954.
"Înseamnă că a urcat o treaptă spre sfinţenie, mai are încă una, potrivit ritualului catolic", a explicat sora Ana, o călugăriţă catolică misionară venită din Italia cu ordinul "Slujitoarelor Duhului Sfânt". Personal, ea spune că a impresionat-o foarte mult simplitatea şi iubirea pentru cei neajutoraţi şi marginalizaţi de care a dat dovadă monseniorul Vladimir Ghika de-a lungul vieţii.
De altfel, credincioşii spun că toţi avem ce învăţa din exemplul martirului Ghika. "Este un exemplu de dragoste, de modestie şi dăruire pentru Dumnezeu dar şi pentru semeni şi este un exemplu pentru toţi oamenii, indiferent de credinţă. Chiar el (Ghika) a spus că s-a convertit la catolicism ca să fie un ortodox mai bun", spune Alina Papadopul, o catotică practicantă şi o tânără mamă care a venit cu bebeluşul său în braţe, la slujbă.
Spectacolul oferit i-a impresionat pe credincioşi, nefiind ceva ce au mai avut ocazia să vadă la nivelul acesta. "În primul rând beatificarea este o slujbă foarte rară şi este prima dată când văd aşa ceva la noi. Am putea învăţa multe lucruri din viaţa lui Ghika şi cred că ne-ar fi mai bine dacă am avea şi un sfert din dragostea lui faţă de semeni, cărora el le-a dat înapoi încrederea în viaţă, în oameni şi în Dumnezeu", este de părere Carmen. O altă enoriaşă spune la rândul ei că "acolo, în sufletul nostru, ar trebui să fie o părticică mică din tot ceea ce a făcut el".
Credincioşii care au venit sâmbătă la slujbă sunt, în primul rând, atraşi de personajul remarcabil care a fost monseniorul Ghika cum este Ana-Maria, care are 81 de ani şi este ortodoxă. A venit la slujbă"din respect şi admiraţie pentru el, care s-a sacrificat pentru români când putea să fugă de suferinţă, dar a rămas aici ca să-i ajute pe sărmani şi a murit torturat şi bătut în închisorile comuniste".
Cine a fost Vladimir Ghika
Odată declarat fericit, Monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice, introdus în calendarul Bisericii locale şi sărbătorit pe 16 mai, ziua martiriului său. Vladimir Ghika a fost primul preot român care a slujit atât în rit catolic cât şi în cel ortodox.
Beatificarea sa de Biserica Catolică este o etapă în procesul de sanctificare prin care sunt recunoscute virtuţile Monseniorului şi martiriul său pentru credinţă.
Beatificarea înseamnă pentru Biserica Catolică recunoaşterea publică a sfinţeniei unei persoane şi presupune un întreg proces care poate să dureze de la câţiva ani la câteva secole. Există două căi prin care poate fi demonstrată sfinţenia candidatului: minunile înfăptuite sau moartea pentru credinţă.
Congregaţia Pentru Cauzele Sfinţilor de la Vatican evaluează cererea de beatificare formulată de episcopul diecezan şi se începe o minuţioasă muncă de cercetare. Toate sunt decise la Roma.
„Nu întotdeauna erau cu adevărat sau dovedeau în viaţa lor sfinţenia, de aceea episcopii încet-încet împingeau spre Roma, ca Roma să decidă, nu ei. Pentru că la început, dacă poporul aclama că e sfânt, atunci imediat era declarat sfânt. De exemplu, dacă noi eram în primul secol creştin şi murea Papa Ioan Paul al II-lea şi scriau toţi pe pancarte Santo Subito, sfânt imediat, era clar, era gata, era sfânt”, a explicat pentru Digi24, Francisc Ungureanu, postulator pentru beatificarea şi canonizarea Monseniorului Vladimir Ghika
A înfăptuit o minune
Legenda spune că monseniorul Vladimir Ghika a înfăptuit o minune. În timpul vizitei sale în Japonia, împăratul Hirohito i s-a destăinuit că îşi doreşte un fiu care să-l moştenească la tron, pentru ca avea numai fete.
Misionarul român i-a dat binecuvîntarea şi după nouă luni miracolul s-a produs, împărăteasa a născut un băiat.
Pe 27 martie 2013, Papa Francisc a autorizat promulgarea decretului prin care s-a recunoscut martiriul părintelui Ghika, ucis din ură faţă de credinţă.
Monseniorul Vladimir Ghika s-a stins la Jilava, după doi ani de tortură şi de umilinţe.
După instaurarea regimului comunist, episcopii greco-catolici şi mulţi preoţi au fost arestaţi. Bolşevicii se temeau cel mai mult de ceea ce nu puteau controla: de puterea credinţei. Monseniorul Ghika era conştient că persecuţiile aveau să fie din ce în ce mai dure. Deşi putea să plece cu trenul regal în anul 1948, a ales să rămână. Credincioşii aveau mai mult ca niciodată nevoie de el.
În ziua de 18 noiembrie 1952 este arestat şi condamnat la trei ani de temniţă grea pentru înaltă trădare. În temniţă, a continuat să ţină liturghia şi a înseninat sufletele sutelor de condamnaţi. Le-a dat curaj şi speranţă. I-a ajutat să descopere puterea credinţei.
În timpul anchetei, a fost lovit cu pumnii în faţă şi i s-a înscenat spânzurarea de peste 80 de ori.
În sentinţa dată de Tribunalul Poporului din octombrie 1953, se arată că: „Ghika Vladimir a avut legături cu diverşi diplomaţi de la Legaţiile Franţei şi Italiei, precum şi cu Nunţiatura. A expediat prin Legaţiile Franţei şi Belgiei trei scrisori către fratele său din străinătate, în care dădea o serie de informaţii asupra stărilor politico-sociale din ţara noastră, informaţiuni ce urmau să fie transmise Vaticanului...”.
În timpul anchetei, comuniştii l-au supus la cele mai cumplite chinuri ca să-i însceneze o vină. Să-l oblige să se lepede de Hristos. Analiza osemintelor, făcută anul acesta a scos la lumină brutalitatea torturii şi ce s-a întâmplat în ultimele clipe din viaţa unui om care a propăvăduit mereu bunătatea, dragostea, smerenia.
Imagini de la slujba de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika
L-au ucis în bătaie.
A trăit ca un sfânt şi a murit ca un martir. Ultimele sale cuvinte au fost: „Mor cu conştiinţa împăcată că am făcut tot ce am putut, deşi nu întotdeauna tot ce a trebuit pentru adevărata Biserică a lui Hristos, într-o perioadă tristă pentru ţara mea şi pentru întreaga lume civilizată".
Se încarcă comentariile...
