Deputatul Cristian Rizea, la un pas de arestare din cauza afacerilor imobiliare. Care sunt relaţiile cu PSD ale afaceristului arestat în acest caz

Deputatul PSD Cristian Rizea este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit şpagă 300.000 de euro în schimbul unor intervenţii la RA-APPS şi Primăria Chiajna privind două terenuri. În acest dosar a fost reţinut Lucian Colţea, unchiul afaceristului orădean Adrian Tărău.

Procurorii DNA au cerut miercuri aviz de la Camera Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea deputatului Cristian Rizea (PSD). Acuzaţiile oficiale: trafic de influenţă, spălarea banilor, în formă continuată şi influenţarea declaraţiilor. 

Cel care i-ar fi dat banii deputatului PSD este afaceristul american, de origine română, Lucian Colţea, unchiul afaceristului orădean Adrian Tărău. De altfel, Colţea a fost reţinut miercuri de procurorii DNA, iar miercuri seară un judecător de la Curtea Supremă a eliberat pe numele lui un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Şi deputatul Rizea (46 de ani) s-a întâlnit miercuri cu procurorii anticorupţie. El a fost luat pe sus şi dus cu mandat la sediul DNA încă de la primele ore ale dimineţii. După o audiere maraton de aproximativ trei ore şi jumătate a fost lăsat să plece. „Am fost invitat aici pentru a lămuri o chestiune care, din punctul meu de vedere, s-a lămurit acum şase ani într-o instanţă civilă, iar acum o voi rezolva şi pe latură penală”, a spus parlamentarul. Câteva ore mai târziu, procurorii cereau aviz Camerei Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea parlamentarului.

Banii, în două tranşe

Asta pentru că Rizea ar fi primit, în 2009, 300.000 de euro de la Colţea, care avea interese pentru retrocedarea unui teren într-o zonă rezidenţială din Bucureşti şi la Primăria Chiajna pentru un teren aflat în litigiu. Banii ar fi fost remişi în două tranşe: 200.000 de euro - pe 2 decembrie 2009, şi 100.000 de euro - pe 6 decembrie 2009.

„Pentru a disimula adevărata natură a provenienţei sumei de 300.000 euro, primită de deputatul Rizea Cristian ca obiect al traficului de influenţă, au fost întocmite patru contracte de împrumut false, cu caracter fictive”, susţin procurorii DNA.

În ceea ce priveşte acuzaţia de influenţare a declaraţiilor, procurorii îl acuză pe Rizea că, în cursul lunii decembrie 2015, pe fondul desfăşurării anchetei penale, i-ar fi abordat pe doi dintre martori şi le-a spus să nu relateze adevărul organelor de urmărire penală. El le-ar fi promis că dacă va ajunge primar al Sectorului 5, le va oferi gratis un spaţiu comercial în zona Cotroceni, pentru deschiderea unei clinici.

Cum a salvat sediul PSD

De-a lungul timpului, presa a dezvăluit că Lucian Colţea ar fi fost implicat în mai multe afaceri imobiliare, atât în România cât şi în SUA. El a avut afaceri imobilire în Chicago, alături de nepotul său, Adrian Tărău. La Bucureşti a apărut în vara anului 2004, când a cumpărat, cu 220.000 de dolari, drepturile litigioase pentru o impunătoare cladire din Piaţa Amzei, transformată în sediu al PSD Sector 1. Presa dezvăluia atunci că această mişcare ar fi fost făcută pentru a împiedica retrocedarea imobilului către adevăraţii proprietari.

Concret, pe 7 septembrie 2000, Curtea de Apel Bucuresti a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă, prin care a recunoscut fratilor Emil Zamfirescu şi Ortansa Stroe dreptul de proprietate. În perioada 2001-2004, RA-APPS, condus de Eugen Bejinariu (PSD), a contestat sentinţa de retrocedare, şi a câştigat. Aşa că cei doi fraţi, persoane vârstnice, au fost nevoiţi să se întoarcă în instanţă. A fost momentul în care a apărut Colţea şi a cumpărat drepturile litigioase: 220.000 de euro. Clădirea era evaluată la un million de euro. Pe 8 noiembrie 2004, Regia a aprobat nota de punere în posesie, iar pe 17 februarie 2005 s-a încheiat procesul-verbal de punere în posesie. Astfel, PSD i-a ajuns chiriaş lui Colţea.

Tranzacţia ciudată

Colţea a mai fost implicat în 2010 într-o tranzacţie ciudată cu un apartament care era proprietatea lui Bogdan Rizea, fratele lui Cristian Rizea. Colţea şi soţia acestuia, Aurica Colţea, au plătit un avans pentru achiziţionarea unui apartament de lux pe Calea Plevnei, lângă sediul CSM. Cel care avea împuternicire să-l vândă era Cristian Rizea, ca mandatar al fratelui său. Soţii Colţea au achitat avansul de 250.000 de euro, însă nu au mai semnat contractual de vânzare-cumpărare, până la termenul-limită prevazut in antecontract, 15 iulie 2010. Astfel au pierdut banii.

N-a mai apucat să fie candidat la Sectorul 5

Vizita la DNA îi omoară lui Cristian Rizea toate şansele de a ajunge candidatul PSD pentru Primăria Sectorului 5, marele său obiectiv politic. Potrivit unor surse din conducerea PSD, liderii partidului răsuflă uşuraţi, acum, că au scăpat de Rizea, deşi au rămas fără candidat. Cel care nu voia să meargă pe mâna lui Rizea era chiar Liviu Dragnea, dar mai ales preşedintele executiv al PSD Valeriu Zgonea, care încearcă să-l impună pe deputatul PSD Daniel Florea candidat în Sectorul lăsat liber de Marian Vanghelie.

Rizea intrase deja în dizgraţia preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, din cauza unui conflict intern cu Robert Negoiţă, primarul Sectorulşui3. Rizea îl suspecta pe Negoiţă că încearcă să-i saboteze candidatură la Sectorul 5 şi a pornit un potop de acuzaţii la adesa sa. Mai întâi prin interpuşi, apoi l-a acuzat direct pe Negoiţă că şi-a filmat colegii de partid atunci când aceştia s-au cazat la hotelul său din Capitală.

Conflictul a fost stins într-o şedinţă PSD, în urma căreia Negoiţă a fost înlocuit cu Gabriela Firea la conducerea PSD Bucureşti, iar Rizea a fost suspendat din funcţia de preşedinte PSD Sector 5, preluată de la Marian Vanghelie, ca urmare a exluderii sale din partid. Cu toate acestea, Rizea a continuat campania în Sectorul 5, organizând mai multe evenimente, în special, pentru pensionari. Ultimul a fost chiar cu o zi înainte de a fi dus cu mandat la DNA, când a împărţit mărţişoare pe care erau imprimate poza sa şi mesajul: „Rizea, primar la 5“.
Odată cu problemele penale cu care se confruntă, Rizea nu se va mai încadra în Codul de integritate al PSD croit pentru candidaţii de la alegerile locale, un pretext bun pentru ca Dragnea să-i respingă candidatură, iar în locul său să fie desemnat, cel mai probabil, Daniel Florea, „rezerva“ susţinută de Zgonea.  

A fost preşedinte PSD Diaspora

Deputat la al doilea mandat, începuturile lui Cristian Rizea au legătură cu Guvernul Năstase, în cadrul căruia a ocupat, în primii doi ani, funcţia de director de Cabinet al ministrului Tineretului Georgiu Gingăraş. Din poziţia guvernamentală, Rizea s-a apropiat de aripa tânără a PSD, din care făceau parte atunci Victor Ponta şi Daciana Sârbu. Prima sa funcţie în partid a fost cea de vicepreşedinte PSD Sector 6, între 2001 până în 2004. Din 2010, de la accederea lui Victor Ponta în fruntea PSD, Rizea a devenit secretarul executiv al partidului şi preşedintele PSD Diaspora, funcţii care îi asigurau un loc în conducerea centrală a partidului. În 2015, Rizea a preluat şefia organizaţiei PSD Sector 5 de la Marian Vanghelie, exclus din partid de către Victor Ponta. De-a lungul timpului, presa a scris de extravaganţele lui Cristian Rizea, cea mai mare fiind achiziţa unui Ferrari în 2010 în valoare de 200.000 de euro.

ANI: Avere nejustificată de 300.000 euro şi tranzacţii bancare suspecte

Deputatul PSD a mai avut probleme cu autorităţile. În 2011 inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) constatau existenţa unei diferenţe de 1.264.024 lei (300.000 euro) între averea dobândită şi veniturile realizate de Cristian Rizea în perioada 19 decembrie 2008 — 31 decembrie 2010. Mai exact, ANI susţine că veniturile totale obţinute din înstrăinarea unor proprietăţi, salarii şi cedarea folosinţei bunurilor de către Rizea împreună cu soţia sa, Josette Ane-Marie Rizea, în perioada de doi ani menţionată, au fost de 327.911 lei. Iar averea deţinută şi pentru care au fost identificate părţi de natură nejustificată de soţii Rizea, conform datelor înscrise în evidentele fiscale, este de 1.591.935 lei.

De asemenea, în timpul anchetei efectuate în urmă cu patru ani ANI a depistat şi tranzacţii bancare suspecte în valoare de 3.033.765 lei (aproximativ 719.000 euro) şi 199.600 euro în sensul prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Mai exact, soţii Rizea figureau ca titulari a unui număr de 5 conturi bancare (două în lei şi trei în euro), în care la un moment data  fi primit mai multe sume de bani de la un „plătitor neidentificat”.

„Suma de 367.723 lei şi 199.600 euro, a fost primită de la un plătitor neidentificat. Ulterior şi aceşti bani au fost retraşi de deputat în data de 26 septembrie 2008”, explicau atunci inspectorii ANI. Inspectorii de integritate au dispus sesizarea Comisiei de Cercetare de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în vederea începerii acţiunii de control cu privire la averea dobândită şi veniturile realizate de deputatul PSD; sesizarea Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, în vederea efectuării de cercetări cu privire la tranzacţiile bancare suspecte şi sesizarea ANAF în vederea efectuării verificărilor cu privire la tranzacţiile comerciale suspecte. Curtea de Apel Constanţa a respins cererea ANI, privind justificarea averii, dar dosarul este pe rolul Curţii Supreme.