Condamnări în dosarul „Referendumul”. Inculpaţii care şi-au recunoscut faptele au primit câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare
0Soţii Marian şi Simona Preduţ, doi dintre inculpaţii care şi-au recunoscut faptele din dosarul „Referendumul”, au fost condamnaţi luni de magistraţii Curţii Supreme la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare.
Instanţa a decis astăzi ca cei doi soţi să fie condamnaţi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare.
Instanţa a dispus desfiinţarea celor opt buletine de vot fraudate din lista suplimentară de votare a Secţiei de votare nr. 105 din Piatra Olt, judeţul Olt. Astfel, magistraţii au anulat voturile.
Numele persoanelor pentru care cei doi soţi ar fi falsificat semnături pentru opt buletine de vot după care le-ar fi introdus ilegal în urnă sunt Liuţă Raul Costache, Gina Doveanu, Elisabeta Prodan, Alin Florin Rad, Daniel şi Geanina Piţigoi şi Marinel şi Daniela Dumbravă.
Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs. Cu toate acestea, avocatul celor doi a declarat că „în principiu aceştia nu vor face recurs pentru că se aşteptau la o pedeapsă cu suspendare”. Este de aşteptat însă ca procurorul să facă recurs.
Procurorul de şedinţă a cerut la ultimul termen ca instanţa să constate că soţii Preduţ nu erau instruiţi din punct de vedere legal şi că în mediul rural nu se cunoştea atât de bine practica de votare.
Avocaţii celor doi au precizat în faţa judecătorilor că faptele de care sunt acuzaţi soţii Preduţ nu sunt de impact. Potrivit apărătorilor, în urma bunei-credinţe de care au dat dovadă, colaborând cu anchetatorii încă de la începutul anchetei, cei doi inculpaţi ar putea fi achitaţi sau amendaţi.
Doi membri ai unei comisii dintr-o secţie de votare din Olt, respectiv soţii Petruţ, au transmis prin avocaţii lor că ar fi falsificat semnături pentru opt buletine de vot, ce apoi au fost introduse ilegal în urnă. Asta după ce judecătorii i-au întrebat pe toţi inculpaţii din dosar dacă doresc să fie judecaţi în procedură accelerată, însemnând că îşi recunosc vinovaţia şi că, potrivit legii, li se micşorează limitele pedepsei.
Dragnea nu ştie cine sunt soţii Preduţ
Preduţ Marian şi Preduţ Cristina, unul membru PC, celălalt membru PNL, au declarat în faţa instanţei că îşi recunosc vinovăţia.
Vicepremierul Liviu Dragnea, judecat şi el în acest dosar, a precizat că nu ştie cine sunt soţii Preduţ.
„Nici nu-i cunosc, nu ştiu despre cine e vorba, s-or fi sfătuit cu avocaţii, habar nu am. Nu este nicio legătură între mine şi ceilalţi oameni chemaţi. Cred că eu sunt programat pentru 14 februarie pentru declaraţii în instanţă. Nu am văzut nici în rechizitoriu nici în actul de urmărire penală probe concludente, dar procesul merge înainte şi voi spune ce am de spus în faţa instanţei”, a declarat Dragnea după mărturia celor doi inculpaţi.
Dragnea, acuzat de trafic de influenţă
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Alte 100 de persoane, trimise în judecată
Anchetatorii precizează că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.
Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Procurorii DNA solicită Curţii Supreme ca dosarul „Referendumul” să fie judecat mai repede
Direcţia Naţională Anticorupţie a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care solicită ca judecarea dosarului „Referendumul” în care vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat de corupţie, să înceapă mai repede. Termenul actual este stabilit pentru 18 februarie 2014.
Liviu Dragnea va fi judecat cu trei luni mai devreme, după ce Curtea Supremă a aprobat cererea procurorilor anticorupţie de preschimbare a termenului în dosarul vicepremierului, acesta fiind stabilit pentru 15 noiembrie. Iniţial, termenul fixat de instanţă a fost 18 februarie 2014.
Dedesubturile „loviturii de forţă“ de la DNA. Ce spun Traian Băsescu şi Lucian Papici
Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, în cadrul unei emisiuni televizate, că etichetele adresate procurorului Lucian Papici sunt propagandiste, iar USL nu concepe că Justiţia trebuie să aibă prioritate. În plus, procurorul a povestit într-un interviu cum s-a ocupat de dosarul „Referendumul”, dar şi cum ar putea pune beţe în roate de către un procuror-şef numit politic.