Cei doi angajaţi „Black Cube” acuzaţi de spionarea şefei DNA şi-au recunoscut vinovăţia. Fostul colonel SRI Daniel Dragomir rămâne în arest. Reacţia SRI

0
0
Weiner Ron si Geclowicz David
Weiner Ron si Geclowicz David

Doi dintre angajaţii „Black Cube”, Ron Weiner şi David Geclowicz, au recunoscut acuzaţiile în faţa procurorilor DIICOT şi au negociat o condamnare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii. Potrivit unor surse judiciare, ei ar urma să priemască 3 ani cu suspendare. În acest moment, în acest dosar, în arest se află doar fostul colonel SRI Daniel Dragomir. Magistraţii au prelungit mandatul de arestare al acestuia.

UPDATE Serviciul Român de Informaţii respinge cu fermitate acuzaţiile de implicare a conducerii în acest dosar, prin intermediul unui comunicat de presă.

„Serviciul Român de Informaţii  nu comentează pe marginea unor dosare penale aflate în lucru. Serviciul Roman de Informaţii respinge cu fermitate afirmaţiile apărute în spaţiul public referitoare la implicarea conducerii SRI în dosarul Black Cube. Menţionam că niciodată, în nicio situaţie şi în niciun context directorul SRI nu a discutat direct sau indirect cu persoanele cercetate de procurori în acest dosar. De altfel, SRI a contribuit determinant, cu aprobarea directorului şi potrivit competenţelor legale, la furnizarea de informaţii relevante care au condus la începerea urmăririi penale în acest caz”, notează documentul.
 

Angajaţii „Black Cube”, Ron Weiner şi David Geclowicz au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DIICOT, pentru executarea unei condamnări cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii. Potrivit portalului instanţelor, Tribunalul Bucureşti a fost sesizat pe 21 octombrie cu această cerere, iar termenul de soluţionare al cazurilor este pe 7 noiembrie (Ron Weiner şi David Geclowicz). Surse judiciare au explicat pentru „Adevărul” că Weiner şi Geclowicz au acceptat o condamnare de 3 ani cu suspendare şi muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile.

Potrivit Codului de procedura penală, după încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul sesizează instanţa căreia i-ar reveni competenţă să judece cauza în fond şi trimite acesteia acordul de recunoaştere a vinovăţiei, însoţit de dosarul de urmărire penală. Magistratul de la Tribunalul Bucureţti este cel care va avea ultimul cuvânt în acest caz.

Ce spunea preşedintele Iohannis vineri

Klaus Iohannis a declarat vineri că Preşedinţia nu a fost implicată în afacerea „Black Cube“, iar SRI a participat la prinderea infractorilor din această afacere. Reacţia a venit după ce România TV a publicat un document despre care susţine că este declaraţia dată în Israel de unul dintre suspecţii din acet caz.

„Preşedinţia nu a fost implicată în afacerea «Black Cube». Este caraghios. SRI, nu numai că a protejat acea acţiune, dar a participat la prinderea infractorilor. Că unii infractori s-au gândit că este interesat să spună că SRI şi preşedintele îi apără, aceste afirmaţii sunt total nefondate. Nu intru în detaliile dosarului. Eu nu am date din dosar, ele sunt la DIICOT, dar nu există instituţii care au apărat infractori. Că unii provin din instituţii, asta am mai văzut-o”, a declarat Klaus Iohannis.

Care erau acuzaţiile DIICOT

Ron Weiner este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, iar David Geclowicz este cercetat pentru complicitate la aceste infracţiuni. Ron Weiner şi David Geclowicz au stat în arest preventiv din 3 aprilie până în 22 iulie, când instanţa le-a înlocuit măsura preventivă cu arestul la domiciliu. Din 8 septembrie, în urma unei decizii luate de Curtea de Apel Bucureşti, Ron Weiner este cercetat sub control judiciar. Pe numele unui alt angajat Black Cube, Yossi Barkshtein, instanţa a emis, în 8 august, mandat de arestare preventivă în lipsă.

Daniel Dragomir, în arest

Singurul arestat în acest caz este fostului colonel SRI, Daniel Dragomir, Curtea de Apel Bucureşti a prelungit arestul preventiv până pe 14 noiembrie. Daniel Dragomir a făcut ieri  o cerere de inlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, dar a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti. Sentinţa poate fi contestată.

Avocata lui Daniel Dragomir a declarat aseară la RTV că: „Este revoltător ca spionii israelieni sunt liberă să plece în ţara lor. Nu au nicio măsură preventivă aplicată. Singurul român presupus implicat în acest dosar se află în spatele gratiilor. prezimţia de nevinovăţie nu mai funcţionează în România”.
Daniel Dragomir a fost arestat preventiv în 14 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la fals informatic, în formă continuată şi instigare la violarea secretului corespondenţei.

Acuzaţiile DIICOT

Potrivit procurorilor DIICOT, Daniel Dragomir ar fi luat legătura cu un reprezentant al companiei israeliene Black Cube, căruia i-a spus că vrea denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea lui în judecată de către DNA, cerând demararea operaţiunii „Tornado”.

"În cauză, există suspiciunea rezonabilă că pentru realizarea unui scop infracţional precis, prin intermediul unei persoane, inculpatul Dragomir Daniel a intrat în legătură cu un suspect în cauză, reprezentant al companiei israeliene cu numele de marcă «BlackCube», căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit, respectiv denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea sa în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie”, arată DIICOT.

Dosarul de la DNA

Colonelul în rezervă Daniel Dragomir, şef în Direcţia de Combatere a Terorism din cadrul SRI, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în ianuarie 2015, pentru trafic de influenţă, spălare a banilor, folosire de informaţii nedestinate publicităţii, fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii şi uz de fals.

De ce erau acuzaţi Weiner şi Geclowicz

Potrivit DIICOT, pe parcursul lunii martie, două  persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul unei firme israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv, cât şi în Londra, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei, printre care şi Ron Weiner şi David Geclowicz, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, “constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept a conţinutului acestora”.

Anchetatorii au stabilit că, în cadrul grupării astfel constituite, cei doi inculpaţi aveau roluri şi sarcini precis trasate de către cei doi lideri, respectiv inculpatul Ron Weiner răspundea de partea tehnico-informatică a activităţii, deţinând cunoştinţele informatice necesare, ocupându-se de atacurile de phishing şi de compromiterea efectivă a conturilor de e-mail, în timp ce, în prealabil, inculpatul David Geclowicz era cel care răspundea de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi anturajul persoanei publice vizate şi de obţinerea datelor de contact necesare, mai precis adresele exacte de e-mail, care în continuare formau ţinta atacurilor informatice.

“În continuarea demersului infracţional, inculpatul Ron Weiner, introducând fără drept credenţialele titularilor legitimi, a accesat în mod repetat şi fără drept, (fără autorizarea/consimţământul deţinătorilor şi utilizatorilor legitimi), respectiv prin încălcarea măsurilor de securitate (id-uri şi parolele de autentificare) căsuţele de e-mail (spaţiul alocat de furnizorul de servicii conturilor clienţilor), sisteme informatice aparţinând unui număr de trei persoane vătămate”, a precizat DIICOT.

După ce Weiner a accesat respectivele conturi on-line şi a preluat controlul asupra acestora, a avut acces la informaţiile şi la corespondenţa privată stocate, le-a copiat şi le-a transferat neautorizat sistemul său informatic, “producându-se în acest fel modificări inerente în conţinutul conturilor atacate”, susţin anchetatorii.
 

Mai multe - Evenimente

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite