Arafat, înger şi demon: părintele SMURD, duşmanul lui Băsescu, controversatul de la Colectiv şi pavăza anti-Covid

Foto MEDIAFAX

Raed Arafat, omul care a pus bazele SMURD şi a coordonat implementarea proiectului mai întâi la nivel local, iniţial prin voluntariat şi finanţare privată, iar apoi la nivel naţional, a fost susţinut şi contestat deopotrivă, a intrat şi în polemici, dar a rămas o prezenţă puternică şi constantă în domeniul serviciilor de urgenţă, folosind expertiza altor ţări pentru dezvoltarea sistemelor de răspuns.

Recent, secretarul de stat în Ministerul de Interne, care face parte din echipa de răspuns la coronavirus pe domeniul de urgenţă, a participat la dezbaterile din Senat privind legea carantinării fiind însărcinat să găsească exemple din legislaţia altor ţări europene privind carantinarea bunurilor şi internarea forţată. Acesta de altfel a susţinut faptul că este nevoie să poată fi luate măsuri la nivelul Ministerului Sănătăţii, observând că acestea nu sunt unele aplicabile doar bolii Covid-19: „Dar sunt alte boli care, dacă nu internezi bolnavii obligatoriu, ai lansat o bombă biologică în mişcare. Şi dacă pacientul poate refuza această internare, înseamnă că noi am creat o problemă de risc sanitar public”.

După ce PSD a punctat că în niciun stat al UE nu are loc internarea cu forţa, Arafat a subliniat: „

„Practica e diferită şi depinde de asigurări în state. Dacă unele ţări au internat tot, pe măsura creşterii numărului nu mai e aşa. E o decizie a unor medici internarea. Nu e decizia lui Arafat. Eu nu pot să mă duc la medici de infecţioase şi să le spun să interneze. Nu e decizia lui Arafat”.

El a dat exemplul unor pacienţi cu simptome minore care s-au externat la cerere iar apoi au ajuns în terapie intensivă: „Pe altul, acum o zi sau două, tot acelaşi serviciu l-a găsit acasă în scop cardiac şi echipele se expun resuscitând aceşti pacienţi care refuză internarea cu simptome uşoare şi merg acasă, se agravează, nu sunt monitorizaţi adecvat, nu spun medicilor care este starea lor şi că starea lor se agravează, se ţin până în ultimul moment şi familia lor dă telefon la 112 să spună că bolnavul este agravat”.

La fel de calculat a rămas tonul său şi când s-a referit la cei care nu respectă măsurile sanitare, întrucât nu cred în existenţa virusului: „Să vină la spital!”. Dar, totodată, medicul de terapie intensivă a punctat şi tranşant: unii din ei sigur nu vor scăpa.

"Noi"

Cum a subliniat şi în privinţa punerii bazelor SMURD, care a implicat „o muncă titanică de echipă”, la fel a spus şi despre măsurile instituite pentru combaterea epidemiei de coronavirus, respectiv contribuţia sa la acestea. Intervenţia sa a avut două momente, ambele exprimate în termeni de „noi”:

„Noi, din păcate, undeva ne înecăm la mal. Adică, noi am luat măsuri, am făcut, am ieşit chiar destul de bine în prima fază şi după care când trebuia încă un pic să respectăm măsurile compensatorii, au început campaniile împotrivă, lumea nu mai credea şi au început presiunile”.

Iar apoi: „Relaxare la acest moment să recomand eu, nu cred şi nu am cum. Aici nu eu recomand. Cel puţin să întărim măsurile compensatorii, să întărim respectarea lor la acest moment. (...) Niciodată doctorul Arafat singur nu gândeşte la asta, suntem o echipă cel puţin de 20 de persoane”, spunea Arafat acum câteva zile.

Ameninţat

Chiar şi aşa, Arafat a primit recent o ameninţare cu moartea din partea unora dintre cei mai radicali conspiraţionişti. Un anume Radu Coltor, care susţine că a fost un fel de spion, spune că a primit acest drept de moarte după un jurământ militar „Având în vedere că Raed Arafat este condamnat la moarte în Palestina şi datorită crimelor pe care le-a comis împotriva cetăţenilor români ( trafic de organe Mossad )... O să fiu EU acela care o sa va ingroape alături de un porc (animal considerat impur în religia musulmană, n.r.) într-un mormânt de Piatră!”.

Apreciat, dar şi contestat, medicul român născut în Siria a avut o prezenţă de culise, şi totodată una puternică, neezitând să-şi pună apăsat punctul de vedere, uneori chiar denunţând, cumva necaracteristic, campanii politice împotriva sa. Cele mai vizibile confruntări ale sale au fost cu fostul preşedinte Traian Băsescu, care l-a decorat şi totodată a avut o atitudine oscilantă faţă de el, numindu-l „etatist”, revenind la sentimente mai bune, ca apoi să-l critice din nou.

SMURD

Fondatorul SMURD a părut mereu să păstreze un ton moderat, dar ferm în apărarea proiectului său privind serviciile publice de urgenţă şi a rămas relativ în culise până când a intrat într-o confruntare deschisă cu fostul preşedinte Băsescu cu privire la o nouă lege a sănătăţii. El s-a opus perspectivei liberalizării pieţei şi ruperii unui sistem integrat profesionist, conceput liber de competiţia comercială, în timp ce Băsescu a susţinut o viziune mai reformistă, în care statul să fie secondat de servicii private de ambulanţă astfel încât să fie acoperită o arie mai largă a ţării. Însă înainte ca lucrurile să se limpezească despre fiecare ce a susţinut de fapt, Arafat şi-a depus demisia, în toată ţara s-au iscat proteste de susţinere, premierul Boc a fost nevoit să demisioneze, iar Băsescu să-şi reconsidere poziţia cu privire la ce doreşte populaţia.

La punctul culminant al polemicii, Băsescu a ţinut să lămurească că există de fapt două SMURD-uri, cel de stat, creat din fonduri publice şi aparţinând Ministerului de Interne, respectiv Fundaţia SMURD cu sediul la Târgu Mureş, căreia Arafat i-a pus bazele. Apoi, după ce a vorbit despre o dezinformare publică, Băsescu a clarificat că nu se privatizează nimic cum ar fi sugerat Arafat, că e nevoie de o lege de pus în dezbatere, că e una tehnică, nu politică - asta după ce tot Băsescu se adresase lui Arafat denunţând o psihoză publică împotriva Guvernului - că vrea să iasă dintr-o polemică personală.

“Discuţia despre Legea sănătăţii trebuie nepersonalizată. Eu nu am intenţionat nicio clipă personalizarea. Intervenţia mea publică a fost în momentul în care am considerat că s-a depăşit orice limită a dezinformării populaţiei. Vreau să mai fie foarte clar un lucru, sunt două SMURD-uri în România: un SMURD al statului si un SMURD privat, o fundaţie care face ce vrea cu banii ei.

Vreau să mai înţelegeţi un lucru elementar: nimeni nu va putea face un serviciu de urgenţă separat de cel al statului. Cine va fi, eventual, autorizat - că-i primărie, că-i consiliu judeţean sau salvări ale unui spital privat - nu pot lucra decât prin 112, prin serviciul de transmisiuni speciale, care asigură comunicaţiile în acest sistem”.

“Îmi pare rău ca s-a ajuns aici, eu plec trist că n-am terminat ce am început. Trag un semnal de alarma ca ne distrugem ce avem fără sa fim siguri ca vom avea ceva mai bun”, spunea Arafat la prezentarea demisiei, spunând că e gata să revină la bazele proiectului său din afara Ministerului. Nu s-a întâmplat, şi-a reluat postul şi şi-a văzut mai departe de activitate în calitate de subsecretar de stat.

Episodul "Colectiv"

La patru ani de la Colectiv, odată cu ieşirea la iveală a unei filmări realizată de o persoană din cadrul ISU, Arafat a intrat în vizor public direct, de data asta după o tragedie cu care România nu se mai confruntase. După ce anterior prezenţa sa fusese cu lumini şi umbre, acum lucrurile nu păreau a avea loc de vreo îndoială în privinţa intervenţiei haotice a echipajelor sosite la Colectiv în primele momente. 

Arafat s-a găsit în situaţia de a se apăra pe sine însuşi ca şi pe echipele sale de care era răspunzător. A făcut-o şi direct - filmarea nu prezintă decât o redare parţială a ce s-a întâmplat - dar mai ales indirect, preferând să vorbească de cifre şi realitatea din teren: intervenţia acută a durat circa 2 ore, au fost mobilizate 64 de ambulanţe, 48 erau deja angrenate în primele 43 de minute etc. Totodată, a explicat şi a făcut referire la ce se întâmplă în situaţii cu multiple victime, citând şi comentarii ale experţilor independenţi: în orice astfel de situaţii există un stadiu de răspuns haotic până la stabilizare, mereu publicul e cel care intervine primul, nu e nimic neobişnuit, intervenţiile improvizate pot părea grosolane, dar există un imperativ de acţiune imediată.

Dar Arafat a mai spus şi altceva, un lucru care poate nu a atras prea mult atenţia, dar care se referă la atitudinea publică: oamenii nu sunt calmi şi reacţionează criticând, nu sunt suficient de instruiţi să acţioneze, iar echipajele însele s-au confruntat cu o situaţie nouă în ciuda unor exerciţii pentru astfel de evenimente de urgenţă.

Filmarea publicată de Libertatea surprinde imagini ce par deosebit de statice, în care oameni sunt culcaţi la pământ şi ajutaţi de alţii, mai apar şi victime dinăuntru care sunt pe picioare, dar par să se deplaseze ca nişte roboţi, poliţişti şi pompieri par a se plimba de acolo fără să reacţioneze prompt, în timp ce eforturile de mobilizare par răzleţe. Apoi apar tărgile improvizate şi şefii.

„Când am sosit acolo, anumite lucruri le-am comandat eu, anumite lucruri le-am preluat. Am început să vorbesc - am fost criticat că vorbeam la telefon. Regulile de bază în medicină de dezastre spun că cel care coordonează nu pune mâna pe cazuri individuale. Obligatoriu. Discutam cu colegii, vedeam că se resuscitează pe jos, dar în acelaşi timp, grija mea era: la Floreasca îmi spuneau colegii că sunt 50 şi ceva de bolnavi.

.„Când ştii că ai 88 de intubaţi, îţi trebuie aparate. Am început să dau telefoane, vorbeam cu ministrul Sănătăţii şi îi spuneam: am nevoie de aparatură suplimentară. El a găsit la Fundeni, în altă parte. A fost o muncă titanică să ţinem situaţia sub control. În prima noapte, singurele decese au fost cele din prespital, în afară de unul. În rest, spitalele au făcut o treabă extraordinară”, spunea Arafat într-un interviu Mediafax realizat de Marius Tucă.