România, o țară cu 12 clase. De ce nu ne place să învățăm
0Doar 17,4% dintre români se pot lăuda că au terminat o facultate, aratǎ un raport Eurostat, care plaseazǎ România pe ultimul loc în Europa la numǎrul de absolvenți de studii superioare. Suntem, practic, o țară cu 12 clase unde meseria de șofer este cea mai căutatǎ. Experții în educație spun cǎ este un fenomen național cu consecințe grave şi profunde, cauzat de sistemul nereformat de învǎtǎmânt şi de dorința de a face bani rapid.
Într-o țară cu un sistem de educație învechit, bazat de multe ori pe nonvaloare, unde meseria de profesor și-a pierdut aura, iar noi ne furăm zilnic unii altora căciula, românii mai bifează un record negativ: doar 17,4% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani au studii superioare, puțin peste 60% au studii medii, iar aproape 22% nu au terminat nici măcar liceul. Ca o comparație, în Irlanda și Luxemburg aproape jumătate din populație are o facultate absolvită. În clasamentul celor mai școlite țări europene urmează Suedia și Norvegia cu un procent de peste 45%. Practic, aceste țări sunt mult peste media europeană care este de 32%.
De ce nu ne place să învățăm? De ce nu ne mai înghesuim pe băncile facultăților așa cum o făceam în anii 90, când toată lumea alerga după o diplomă? Mai mulți specialişti au rǎspuns la întrebǎrile Adevǎrul.
Marian Staș, expert în educație, este de părere că în România se intră destul de ușor la facultate, dar se iese foarte greu sau chiar deloc. „Nu sunt în stare să-și ducă până la capăt studiile. Nu au puterea s-o facă. Pur și simplu. Este vorba despre o școală făcută prost de la început, din clasa întâi până în clasa a XII-a. Prin urmare, este normal să intre în facultate foarte slab pregătiți”, a explicat specialistul pentru „Adevărul”. „Eu aș pune pe primul loc impotența intelectuală a copiilor, care ies prost pregătiți din gimnaziu și liceu și nu-și pot duce până la capăt studiile universitare. Procentul de pregătire slabă, statistic vorbind, este atât de mare încât sunt greu de găsit bucuria și plăcerea învățării”, a mai spus Marian Staș.
Prof. Daniel David, rectorul universității Babeș Bolyai, continuǎ. „Licența ar trebui să fie astăzi ceea ce era liceul pe vremea bunicilor noștri. Chiar dacă, după ce ai terminat o anumită facultate, nu te integrezi imediat pe piața muncii, ai dobândit un nivel cultural care te ajută să înțelegi și să te adaptezimai bine la lumea în care trăiești. De ce stăm la acest capitol atât de prost în comparație cu celelalte țări? Pentru că nu toți cei care intră în ciclul de învățământ primar ajung în clasa a XII-a. Există un abandon pe parcurs. Apoi, dintre cei care reușesc să termine clasa a XII-a nu toți se înscriu la Bacalaureat, iar dintre cei care se înscriu nu toți îl și promovează. Iar exemplele pot continua: cei care iau Bacalaureatul nu se înscriu la facultate, iar dintre cei care se înscriu mulți abandonează”, a explicat acesta pentru Adevărul.
Banii, mai atractivi decât școala
Un alt motiv pentru care mai mult de jumătate dintre români au doar studii medii este dorința tinerilor de a câștiga bani cât mai repede și, dacă se poate, cât mai simplu. „Tinerii care ies de pe băncile școlilor devin antreprenori sau își iau joburi care nu necesită studii universitare, dar care le asigură un salariu, un venit. La noi este valorizată mediocritatea, banul se împușcă rapid”, a mai precizat Marian Staș
Paradoxal, de multe ori, acest salariu este mai mare decât cel pe care l-ar primi dacă ar urma o facultate. Bogdan Badea, șeful uneia dintre cele mai mari companii de recrutare din România, vine cu un exemplu concret. „Job-urile care se caută în prezent sunt cele simple și bănoase. Cea de șofer de TIR, de exemplu, este cea mai căutată. Potrivit datelor din anul trecut, dar și din acest an, românii își doresc să fie șoferi de TIR. Motivul? Este cea mai bănoasă meserie pe care o poate practica o persoană cu studii medii. Aici sunt cele mai mari salarii: 2000-4000 de euro pe lună net pentru un șofer de TIR care lucrează doar pe teritoriul României, nu și în afară. Păi se compară banii aceștia, câștigați atât de simplu și de ușor, cu salariul pe care l-ar fi primit după 5 ani de facultate într-o companie oarecare? S-ar putea să nu”, explică el.
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că am trecut dintr-o extremă în alta: “De la a avea o facultate în anii 90, acum puțini sunt cei interesați. Motivul? Își vor găsi oricum un loc de muncă în alte domenii. Dar România are nevoie de specialiști. E nevoie de noi materii, de noi programe în conformitate cu ceea ce îți cere astăzi piața muncii”.
Potrivit expertului, țara noastră nu are o strategie în ceea ce privește asigurarea unei forțe de muncă specializate în noua realitate economică. „Noi, în continuare, avem facultăți în domenii care nu mai au nici o legătură cu realitatea economică. România este închistată într-un nivel de școlarizare tipic anilor 90. De exemplu, avem nevoie de peste 50.000 de oameni care să lucreze în industria auto, unul dintre principalii exportatori ai țării. Nu mai vorbim despre sectorul construcțiilor unde este nevoie de ingineri, de arhitecți. Avem, de asemenea, nevoie de oameni specializați în cercetare. Suntem pe ultimul loc în Europa la cercetare și inovație, mizele următorilor 20- 30 de ani. Dacă nu-i pregătim pe acești tineri să lucreze în instituții de cercetare, să dezvolte noi tehnologii s-ar putea ca, din punct de vedere al dezvoltării economiei, să încetinim. Economia va funcționa cu frâna de mână trasă”, a mai precizat specialistul.
Diplomele, hârtii fără valoare. Ce caută astăzi angajatorii
Bogdan Badea atrage atenția cǎ în ultimii ani angajatorii nu au mai ținut cont de studii, ci de pregǎtirea practicǎ. „Este vorba despre decredibilizarea sistemului de învățământ. Nimeni nu mai are încredere în diplome. Aceste hârtii nu certifică și competențele necesare. Angajatorul nu are încredere în sistemul de învățământ și pornește de la premisa că tânărul care iese de pe băncile facultății nu știe nimic ”, explică el.
Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul universității Babeș Bolyai, vine cu un argument contra. „Ideea că universitățile nu ar pregăti suficient de bine studenții pentru piața muncii este doar un mit. Poate sunt unele, dar să nu generalizăm. Este doar o idee propagată de unele companii care ar vrea să preia resursele învățământului superior. Există foarte multe universități în România care fac o ofertă foarte bună. Tu, ca angajator, dacă vrei cu adevărat, ai de unde să alegi”, a precizat rectorul. „Cei care spun că universitățile nu pregătesc destul de bine studenții sunt cei care chiar ei au terminat aceste universități. Deci, i-am pregătit totuși bine, din moment ce au ajuns în poziții cheie, de angajatori”.
Prof. univ. Daniel David consideră că diplomele universitare sunt hârtii care certifică însă competențe. „Sunt pline marile companii internaționale de absolvenți ai universităților românești. Acolo sunt buni și e greu de găsit companie majoră în care leadershipul să nu fie format din oameni cu studii superioare. Marile companii se organizează major în orașele universitare, nu acolo unde nu există universități. Acesta este un alt contraargument la mitul ca scoala nu contează!Restul - diplome-hârtii, mari specialisti fără scoala etc… - este un mit derivat din necunoaștere sau ideologie cu țintă”.
Decredibilizarea sistemului de învățământ, decredibilizarea instruirii educației la modul general vorbind, este, de multe ori, o realitate, consideră profesorul universitar Ovidiu Pânișoară. „În schimb, a devenit popular modelul unor anumite persoane din spațiul public, persoane care au reușit pe plan financiar și personal fără a avea prea multă școală. S-a răsturnat o anumită tabelă valorică”, a precizat dascălul.
Acesta consideră că angajatorii care nu iau foarte în serios o diplomă greșesc. „ Acel om chiar și-a dat silința să urmeze o facultate. S-a implicat, a muncit pentru asta. Nu am mers pe calea cea scurtă. Imaginea angajatorului este puțin eronată. Diploma ar trebui să conteze mai mult în procesul de recrutare. Efortul din spatele acelui document ar trebui să conteze mai mult”.
Faptul că diplomele nu mai sunt singurele deschizătoare de uși, faptul că nu mai contează atât de mult în procesul de recrutare este un lucru demn de lăudat, consideră Marian Staș. „O inițiativă foarte bună, după părea mea, sănătoasă, dură. Joburile se obțin mai ales în funcție de ce anume știi să faci. Evident, contează și diploma, dar contează și alte aspecte”. Se merge foarte mult pe latura practică, ce oferă concret viitorul angajat companiei.
Soluții
Dacă nu reușim să schimbăm paradigma și să eliminăm stigmatizarea aceasta că facultățile din România sunt blocate undeva în anii 90, oamenii nu vor fi atrași către studiile universitare, consideră Bogdan Badea. „De ce să mă chinui eu cinci ani pe băncile facultății și să ies șomer cu diplomă sau să am un salariu de nici o mie de euro când pot să mă angajez șofer pe TIR și să câștig 3000? Ar fi un chin prea mare pentru un rezultat care nu satisface financiar”.
Adrian Negrescu trage un mare semnal de alarmă și cere reforme rapide în acest sens: „Cred că Ministerul Economiei, Ministerul Educației, al Finanțelor ar trebui să se gândească la niște reforme în acest domeniu. În România, specialiștii adevărați se numără pe degete. Apoi, ar trebui să învățăm să ne ținem în țară tinerii capabili. Generația de olimpici a anului 2018, cu toții au părăsit țara după ce a terminat studiile liceale. Dacă nu creăm un program amplu de pregătire pentru tineri, în așa fel încât să-i ținem în școală, în facultate, să le oferim apoi un stagiu de internship și un job,ractic întregul lanț de valoare de la pregătire la job, nu vom reuși decât să stagnăm economic. În cel mai fericit caz”.
Despre reforme a amintit și prof. univ. Daniel David care consideră că aceste schimbări majore ar trebui să aibă loc atât în sistemul de învățământ superior cât și primar. „Unul dintre indicatori ar trebui să analizeze motivele abandonului școlar, căci pe parcursul școlarizării se pierd foarte mulți copii și tineri. Și de ce îi pierdem dacă învățământul este obligatoriu?”
Se încarcă comentariile...
