Profesorii, „imunizaţi“ contra eticii. În cazul elevilor, Codul de Etică a fost „îmbunătăţit“ şi adoptat cu prioritate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Codul care le-ar interzice profesorilor să ofere meditaţii contra cost, prin constrângere, să primească cadouri de la elevi sau să întreţină relaţii sexuale cu aceştia este uitat din nou prin sertarele Ministerului Educaţiei. Asta în condiţiile în care elevii „beneficiază“ deja de un statut care cuprinde 17 obligaţii şi 13 interdicţii.

Profesorii pot continua să aibă relaţii sentimentale cu elevii sau să-i abuzeze, să-i bruscheze, să-i oblige să meargă la ei la meditaţii contra cost sau să primească cadouri pentru a da în schimb note mari. 

Asta pentru că aceştia nu au nici acum un Cod de etică, document care ar fi trebuit să le interzică aceste lucruri. Mai-marii de la Minister şi-au făcut însă timp să aprobe  Codul de etică pentru elevi care prevede nu mai puţin de 17 obligaţii şi 13 interdicţii, printre care acelea de a nu avea comportamente jignitoare, de a nu distruge documentele şcolare, de a nu difuza materiale electorale sau de prozelitism religios, sau de a nu părăsi perimetrul unităţii de învăţământ în timpul programului şcolar.

„Nu ştiu ce a făcut domnul Dumitru şi nu ştiu nimic despre un Cod de etică al profesorului“, a declarat miercuri, pentru „Adevărul“, secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Gabriel Ispas, cu privire la proiectul Codului de etică din învăţământul preuniversitar, pus în dezbatere publică în decembrie 2016 de către fostul ministru al Educaţiei. 

Codul, care ar impune profesorilor din preuniversitar nişte standarde de conduită, a avut ca ultim termen de dezbatere 17 februarie 2017, însă noul secretar de stat al Ministerului Educaţiei, Gabriel Ispas, susţine că nu ştie nimic despre acest proiect cu toate că el însuşi a vorbit despre un asemenea plan în 2014, pe când era secretar general adjunct al Ministerului Educaţiei şi preşedinte al Comisiei pentru prevenirea corupţiei în învăţământul preuniversitar. 

„Strategia anticorupţie a fost aprobată pe 30 septembrie de Remus Pricopie, iar acum au loc discuţiile pentru Codul etic. Consider că este mai bine să avem un demers foarte riguros încât la sfârşitul acestui an şcolar să avem un Cod de etică aprobat. El va stabili ce poate şi ce nu poate să facă un profesor în ceea ce priveşte normele de conduită la şcoală“, declara, în 2014, Gabriel Ispas.

Propriu-zis, Codul de etică a fost în dezbatere în iarnă pentru a treia oară, după tentativa din 2014 despre care a vorbit şi Ispas, dar nu îşi mai aminteşte. 

Prima oară când s-a vorbit despre un asemenea proiect a fost în 2012, când Ministerul Educaţiei anunţa că, în perioada 12 aprilie -12 mai, aşteaptă observaţii pe marginea Codului de etică pentru învăţământ preuniversitar – aplicabil tuturor persoanelor din sistemul de stat, particular şi confesional.

Ba, documentul nu era nici foarte diferit de draftul pus în dezbatere în decembrie anul trecut. Respectivul document interzicea orice activitate care generează corupţie, respectiv „fraudarea examenelor de orice tip contra unor sume de bani, obiecte, servicii, solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea obţinerii de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte, traficul de influenţă şi favoritismul la evaluare, meditaţiile cu propriii elevi, contra unor avantaje materiale, dar şi colectarea de fonduri de la elevi sau părinţi pentru cadouri“.

Codul de etică – absolut necesar

Amânarea la nesfârşit a aprobării unui Cod de etică pentru dascăli vine în contextul în care aproape săptămânal opinia publică este bombardată de ştiri în care profesori hărţuiesc elevi, îi agresează fizic sau emoţional, îi violează sau îi discriminează. Chiar luna trecută, România a fost scandalizată de un caz din Piatra Neamţ, unde un elev s-a sinucis din dragoste pentru profesoara de română. Cu câteva zile înainte, Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti de această dată anunţa că a declanşat o anchetă de la Liceul „Marin Preda“ din Capitală unde un dascăl era acuzat că îşi ameninţă şi jigneşte constant elevii. 

„Este absolut necesar un Cod de etică în contextul actual şi trebuie legat de schimbările care au avut loc în ultima perioadă în legislaţie, trebuie legat de Statutul Elevului, de exemplu. În sistemul educaţional se întâlnesc aspecte legate de activitatea cadrelor didactice la clasă, lucruri mai puţin bune sau lucruri care pot fi îndreptate. Orice sistem care se autoreglează are un cod etic. Cuvântul educaţie este egal cu etică, nu poţi face educaţie decât într-un cadru etic corespunzător. Orice derapaj, orice problemă care încalcă normele de etică trebuie sancţionate sau discutate şi luate măsurile care se impun. Susţin discutarea şi implementarea Codului de etică al cadrelor didactice. Este necesar dintr-o experienţă de viaţă la catedră, pentru că reglementează aspecte legate de drepturile, obligaţiile şi conduita cadrelor didactice. Profesorul trebuie să fie un model, la şcoală şi în afara ei“, este de părere purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti, Marian Banu.

Ar veni în completarea legislaţiei

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu susţine că un Cod de etică ar veni în completarea legislaţiei, pentru că aceasta, de exemplu, nu acoperă şi eventualele comportamente care pot genera în penal sau care pot produce dezechilibre unui copil. „Există legislaţie şi ne raportăm la ea, oamenii se raportează prea puţin la etică, deşi de multe ori cadrele didactice ajung să încalce şi legea dacă ne referim la o relaţie romantică între un profesor şi un elev minor. Un Cod de etică ar veni în completarea legislaţiei cu detalii fine. Codul de etică poate prevedea situaţii care pot duce la încălcarea legii“, a explicat psihologul Mihai Copăceanu. 

Învăţătoare condamnată penal pentru că a bătut o elevă 

Ştefania Căldărescu, o învăţătoare de 38 de ani care predă la Şcoala Generală „Ştefan Negrea“ din satul brăilean Scorţaru Vechi, comuna Tudor Vladimirescu, a fost condamnată zilele trecute de Judecătoria Brăila, în primă instanţă, la plata unei amenzi penale de 1.500 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă. Asta după ce în iunie 2015 a bătut în incinta şcolii o elevă de 10 ani. 

Prin aceeaşi sentinţă, magistraţii Judecătoriei Brăila o obligă pe învăţătoare să urmeze tratament medical de specialitate până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol, aşa cum a recomandat Comisia medico-legală. 

Pe parcursul urmăririi penale, Ştefania Căldărescu a fost supusă unei expertize medico-legale care a evidenţiat faptul că suferă de o afecţiune psihică. De altfel, femeia, care predă la clasele a III-a şi a IV-a ale şcolii din satul Scorţaru Vechi, se află în evidenţele Spitalului de Psihiatrie „Sf. Pantelimon“ din Brăila de circa 7 ani. În dosarul întocmit de procurori se precizează: „La data de 18 iunie 2015, inculpata Căldărescu Ştefania şi-a lăsat poşeta pe catedră şi s-a deplasat în cancelarie, în vederea desfăşurării unor activităţi specifice pentru încheierea mediilor elevilor. În acest timp, în sala de curs, elevii din clasa a IV-a desfăşurau ora de muzică cu instructorul de muzică“. Femeia s-a întors în sala de curs în jurul orei 12.20, pentru a-şi lua poşeta pe care o lăsase pe catedră. Constatând că-i lipseşte sticluţa cu parfum, învăţătoarea a întrebat elevii şi astfel a aflat că parfumul s-ar afla în ghiozdanul elevei C.V.M. 

„În continuare, inculpata a căutat respectiva sticluţă în geanta persoanei vătămate, găsind-o acolo şi, într-un exces de furie, a tras-o de păr, aplicându-i, totodată, persoanei vătămate, două lovituri cu palma peste faţă şi cap. Observând că minora C.V.M. este lovită, martorul S.C. (n.r. - instructorul de muzică) a intervenit pentru a stopa agresiunea, după care a condus-o pe minoră la domiciliu, relatându-le părinţilor cele întâmplate“, a precizat procurorul de caz. Eleva agresată a susţinut tot timpul că sticluţa cu parfum îi fusese pusă în ghiozdan de un alt coleg, în timp ce ea era ieşită din clasă. Poliţiştii care au anchetat cazul nu au reuşit să stabilească cu exactitate cine i-a sustras profesoarei parfumul din poşetă.

În prezent, Ştefania Căldărescu continuă să predea la şcoala din Scorţaru Vechi. Directorul acestei instituţii de învăţământ, Doina Coteţ, ne-a declarat că, potrivit sentinţei emise de Judecătoria Brăila, învăţătoarea îşi poate continua activitatea, însă la prima abatere va trebui exclusă din sistem. De asemenea, judecătorii au stabilit ca boala de care suferă învăţătoarea să nu fie făcută publică. „Până în prezent, doamna învăţătoare a avut un comportament adecvat“, a spus directorul şcolii „Ştefan Negrea“. 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite