Portretul absolventului, de la grădiniță la facultate. Ce cunoștințe trebuie să aibă tinerii români la finalul fiecărui ciclu de învățământ
0Ministerul Educației a pus în dezbatere publică Profilul absolventului – instrument ce poate fi folosit pentru crearea programelor școlare, standardelor de evaluare și a planurilor-cadru de învățământ. Printre altele, mai marii din Educație își doresc ca preșcolarii să învețe încă de la grădiniță să folosească anumite programe pe calculator.
Copiii ar trebui să învețe de la grădiniță să folosească calculatorul ca instrument de scris sau desenat. Cel puțin așa se arată în „Profilul absolventului”, pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului naţional. Acesta descrie aşteptările exprimate faţă de elevi la sfârşitul învăţământului primar, al învăţământului preuniversitar, prin raportare la: cerinţele exprimate în Legea educaţiei naţionale, în alte documente de politică educaţională şi în studii de specialitate.
„Practic, reprezintă primul pas în stabilirea competențelor, iar apoi a planurilor-cadru și a programei școlare. Fără acest profil, nu știm ce competențe așteptăm de la elevi. Bine că s-au deșteptat. E prima oară când fac așa ceva, după mulți ani”, arată profesorul de matematică Ștefan Vlaston.
Ce este nou la profilul absolventului
Potrivit documentului, pe lângă cunoștințele și abilitățile de bază pe care trebuie să dobândească preșcolarii, cum ar fi recunoașterea literelor și a numerelor sau răbdarea de a asculta o poveste, copii de la grădiniță ar trebui și să poată folosi computerul.
Concret, un preșcolar ar trebui să „poată folosi unele aplicații digitale sau jocuri fără ajutor”, dar și „să fie conștient de existența tehnologiei și a modului în care aceasta îmbunătățește și afectează viața, să aplice reguli de bază pentru siguranța în mediul online, stabilite împreună cu adulții”.
Totodată, se așteaptă de la un copil de până în 7 ani să „distingă faptele bune de cele rele și să poată identifica situații în care cei din jur nu respectă anumite reguli, să recunoască semne de violență/agresiune, despre care vorbește cu adulții”.
Și de la elevii din clasele primare se cere „să navigheze pe internet cu o anumită independență, să exploreze conținut digital fără supraveghere constantă, respectând regulile stabilite”. Din liceu, elevii ar trebui să fie responsabili pentru ceea ce comunică, dar și să ia în considerare feedback-ul persoanelor din jur.
Interesantă este și competența anteprenorială pe care ar trebui să o dezvolte elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal. Aceștia ar trebui să aibă idei noi, să ia decizii pentru rezolvarea unor situații, dar și să se implice în proiecte și să se gândească la ce li s-ar potrivi în viitor.
„Mi se pare un profil perfect creionat, rămâne de văzut dacă într-adevăr avem capabilitatea prin resursa umană de la nivelul de învățământ preuniversitar să putem să punem în practică ce scrie acolo. La nivel teoretic este mai mult decât ok. Este la modul ideal, destul de bine ancorat la tot ce se cere la nivel de Spațiu european, rămâne de văzut dacă vom fi capabili să ajungem la acele idealuri. E un prim pas, dar sunt foarte multe de pus la punct”, este de părere Iulian Cristache, reprezentantul părinților.
Când vine vorba despre siguranța în online, acesta subliniază că gândirea critică este esențială și că aceasta trebuie învățată atât acasă, cât și la școală.
„Trebuie să avem în vedere timpii de expunere, și să aibă acces la informație pentru a se dezvolta personal, dar și gândirea critică, să recunoști informațiile eronate, și filtrele pe care trebuie să le găsim la nivel internațional astfel încât să nu apară toate acele informații negative, conținutul să fie controlat. Familia are un rol esențial aici, ar trebui să angreneze copilul în activități, nu doar să îi ofere acces la telefon. Școala românească trebuie să dezvolte gândirea critică, astfel încât copilul să știe să filtreze toate acele informații”, subliniază Iulian Cristache.
Digitalizarea este un lucru bun
Multe țări din Vest experimentează de câțiva ani avantajele introducerii tehnologiilor în școli, însă sunt și numeroase argumente contra.
De exemplu, folosirea „ecranelor” de către preșcolari a dat naștere la numeroase dezbateri în Suedia, iar în unele școli au fost reintroduse manualele clasice, pentru că profesorii se temeau că noile tehnologii afectează procesul de învățare.
Statisticile autorităților au sugerat o creștere a dificultăților unor elevi de a citi, care poate fi pusă pe seama digitalizării excesive din ultimii ani.
Suedia a adoptat în 2017 o strategie care se baza pe folosirea calculatoarelor și tabletelor în sălile de clasă.
Se încarcă comentariile...
