Ministerul Educaţiei: Şcoala ar putea deveni obligatorie de la vârsta de 5 ani, în noua Lege a Educaţiei

Vârsta de la care şcoala a devenit obligatorie a coborât la şase ani în urmă cu trei ani, când s-a înfiinţat clasa pregătitoare, iar acum reprezentanţii Ministerului Educaţiei vorbesc despre demersuri avansate pentru coborârea vârstei obligatorii de înscriere în învăţământ la cinci ani, astfel încât toţi copiii din România să urmeze grupa mare de la grădiniţă.

„O astfel de măsură nu se poate aplica dintr-o dată dacă n-avem suficiente spaţii pentru a-i primi pe toţi, însă avem în vedere introducerea grupei mari de la grădiniţă în învăţământul obligatoriu. Oricum, măsura este aproape implementată de facto, având în vedere că am ajuns la o cuprindere în sistem de 90% a copiilor de cinci ani. Cel mai probabil, măsura se va concretiza legislativ când va intra în vigoare noua Lege a educaţiei”, a declarat pentru Adevărul Liliana Preoteasa, director în Ministerul Educaţiei, fost subsecretar de stat pentru învăţământul preuniversitar.

Liliana Preoteasa a mai precizat că una din avantajale introducerii în lege a învăţământului obligatoriu de la vârsta de cinci ani ar fi faptul că măsura va asigura finanţare pentru construirea de noi grădiniţe.

Ideea a mai fost vehiculată şi de fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, el fiind de altfel şi cel care a creat clasa pregătitoare.

„Voi merge in Parlament, dar nu acum, trebuie să vedem momentul potrivit în care să cer modificarea momentului în care copiii sunt obligaţi să meargă la şcoală. Am avut şapte ani, am coborât la şase ani. Sunt state europene care au obligativitatea de a merge, nu la şcoală, ci la grădiniţă, de la patru ani”, a declarat, în 2013, Remus Pricopie.

De altfel, el a anticipat atunci că, într-un an, maximum doi, reprezentanţii Ministerului Educaţiei ar trebui să ceară în Parlament ca cei mici să înceapă grădiniţa la cinci ani - la grupa mare, după care să intre în clasa pregătitoare.

În prezent, legea educaţiei naţionale prevede ca părinţii să-şi dea în mod obligatoriu copiii la şcoală de la vârsta de şase ani.

Şi UNICEF recomandă ca ultimul an de grădiniţă să devină obligatoriu

Măsura este susţinută şi de reprezentanţii UNICEF România, care consideră că în cazul copiilor defavorizaţi, ar trebui să se asigure minimum doi ani de educaţie timpurie, precum şi extinderea învăţământului obligatoriu de la 11 la 12 ani.

Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a mai declarat vineri că România a realizat progrese semnificative în ce priveşte şcolarizarea copiilor, precizând că rata cuprinderii şcolare a crescut de la 65 la sută la 78 la sută în decurs de 12 ani, iar programa şcolară corespunzătoare învăţământului preşcolar a fost revizuită astfel încât să urmeze mai îndeaproape bunele practici aplicate la nivel internaţional.

„Cu toate acestea, provocările nu s-au terminat. Există inechităţi semnificative: potrivit unui studiu ONU, copiii de etnie romă au de două ori mai puţine şanse de a se înscrie la grădiniţă decât copiii non-romi. De asemenea, lipsa unei pregătiri adecvate limitează capacitatea profesorilor de a pune în practică noua curriculă şi de a folosi cele mai recente metode didactice atunci când le predau copiilor mici", a spus Blanchet, potrivit Mediafax.

Reprezentanta UNICEF în România a subliniat că alocarea bugetară pentru învăţământul preşcolar nu este una adecvată şi, pe lângă faptul că bugetul per total repartizat educaţiei a scăzut considerabil în perioada crizei economice - poziţionând astfel România pe ultimul loc din UE în ce priveşte investiţia în educaţie -, fondurile bugetare alocate învăţământului preşcolar au fost reduse, iar diferenţa a fost repartizată învăţământului de nivel terţiar.

UNICEF recomandă creşterea investiţiei în învăţământul preşcolar, atât din punct de vedere financiar, cât şi al resurselor umane, formarea educatorilor după modelul bunelor practici internaţionale, asigurând astfel creşterea calităţii învăţământului prin care se pune accent şi pe abilităţile noncognitive, sociale şi emoţionale - nu numai pe cele care ţin de studiul în sine şi focalizarea eforturilor educaţionale asupra categoriei copiilor celor mai vulnerabili.

De asemenea, experţii recomandă extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 11 la 12 ani, precum şi includerea ultimului an de grădiniţă în cadrul învăţământului obligatoriu.

Studiul privind stadiul implementării strategiei privind educaţia timpurie, prezentat vineri, arată că deşi se înregistrează ameliorări vizibile în ce priveşte educaţia timpurie, există diferenţe de cuprindere pe medii de rezidenţă, vârstă, apartenenţă etnică a copiilor în instituţiile de acest tip şi, concomitent cu scăderea numărului creşelor, nu există nicio diversificare a acestei oferte şi nicio acompaniere a acestor tipuri de servicii clasice cu modele complementare, inovatoare.

Un aspect pozitiv este faptul că există numeroase resurse de sprijin elaborate în domeniul educării copiilor între 0-7 ani, dedicate părinţilor şi educatorilor.

Pe de altă parte, în ciuda unor precizări legislative, în grădiniţe există numeroase grupe supraaglomerate, unde numărul de copii este semnificativ mai mare decât cel admis.