Analiză. Cum a căzut Trump în capcana întinsă rivalului democrat Biden
0
Preşedintele Donald Trump, care va candida pentru un al doilea mandat, a recunoscut în faţa reporterilor că a căutat material care să-l incrimineze pe fiul rivalului său Joe Biden. Iar transcrierea discuţiei telefonice este cât se poate de clară: Trump a rugat un şef de guvern străin să iniţieze cercetări împotriva adversarului său politic. Democraţii spun că aceasta este abuz de funcţie şi ar putea să-l coste un scump pe miliardarul republican.
Şeful Casei Albe ştie că până acum toate acuzaţiile pe care i le-au adus democraţii şi investigatorul special Robert Mueller nu i-au putut pricinui niciun prejudiciu. Democraţii cred însă că de această dată este posibil ca lucrurile să se schimbe.
Un lucru este limpede: democraţii îşi asumă riscuri uriaşe. La fel ca după publicarea raportului alcătuit de investigatorul special Robert Mueller, Trump încearcă să prezinte investigaţiile în direcţia suspendării sale din funcţie drept încercare disperată a democraţilor de a-l alunga de pe tron. Via Twitter el s-a arătat deja încredinţat că o procedură de suspendare a sa din funcţie îi va asigura un nou mandat de preşedinte.
Donald Trump a recunoscut că a evocat, pe 25 iulie, la telefon, cu omologul său ucrainean, numele lui Joe şi Hunter Biden. Pentru şeful Casei albe, această convorbire a fost «ireproşabilă». Din dorinţa de a contraataca, Trump a afirmat de asemenea – fără nicio dovadă însă – că Joe Biden şi fiul său Hunter sunt nişte «corupţi» şi că felul în care s-au comportat în Ucraina este «scandalos». In particular, actualul preşedinte american îl acuză pe fostul vice-preşedinte american că ar fi cerut în 2015 destituirea unui procuror ucrainean ca să-şi protejeze fiul.
Hunter Biden, avocat, lobbyist şi om de afaceri, a fost într-adevăr membru în consiliul de supraveghere al grupului gazier ucrainean Burisma între 2014 şi 2019. Cu alte cuvinte şi pe vremea când tatăl său era vice-preşedinte SUA şi se ocupa de dosarul ucrainean. «Un amestec dubios de genuri» notează Le Monde. Mai ales că firma respectivă, Burisma, a fost o vreme ţinta unei anchete pentru corupţie dar fiul lui Biden nu a fost niciodată pus în cauză public.
Burisma a fost co-fondată de Mykola Zlotcevski, un oligarh pro-rus din Ucraina. Ani de zile firma sa a fost modestă înainte de a deveni, foarte repede şi în urma apropierii patronului ei de diverşi oameni politici, numărul unu privat al sectorului. Mai exact, când Zlotcevski a fost parlamentar şi apoi ministru al Ecologiei în timpul preşedinţiei lui Viktor Ianukovici. Astfel, patronul Burisma a devenit al 11-lea cel mai bogat ucrainean.
După revoluţia din 2014, o parte din averea lui Zlotcevski a fost blocată, în particular în Marea Britanie, în timp ce anchetatorii ucraineni s-au pus pe urmele lui. Inspirat, patronul firmei va apela însă la serviciile unor personalităţi externe ca să-şi «cureţe» imaginea. Mai întâi intră în consiliul de supraveghere Burisma Alexander Kwasniewski, ex-presedintele Poloniei. Urmează deci Hunter Biden. In cele din urmă, Mykola Zlotcevski va reuşi să se menţină sus şi în Ucraina post-Maidan. «Din cele 4 afaceri criminale lansate contra lui, doar 2 mai sunt pe rol» reaminteşte Le Monde. Ziar care precizează că «toţi cei 3 procurori generali din epoca preşedinţie Poroşenko l-au ajutat pe omul de afaceri ca să scape de justiţie».
Dealtfel, Joe Biden, mâna dreaptă a lui Barack Obama, chiar a pledat în 2015 pentru destituirea procurorului general Viktor Şokin şi a utilizat ameninţări financiare pentru a-l răsturna. Aceste apeluri se înscriau însă în cadrul unor eforturi coordonate, inclusiv cu Uniunea europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a-l destitui pe respectivul magistrat, acuzat că-i apără pe corupţii din ţară şi că sabotează reformele guvernamentale instaurate după revoluţia din 2014. Joen Biden spune însă că nu a fost niciodată informat despre afacerile financiare ale fiului său în străinătate. De aceea, Biden e de părere că Trump «a abuzat de puterea sa pentru că se simte ameninţat».
Opoziţia democrată bănuie că şeful Casei albe l-a şantajat pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski cu blocarea unui ajutor de 400 de milioane de dolari destinate armatei ucrainene ca să lanseze o anchetă pentru corupţie contra lui Hunter Biden doar ca să-i păteze imaginea tatălui acestuia.
Mai mult, marţi, Nancy Pelosi, şefa democrată a Carerei Reprezentanţilor a anunţat demararea procedurii de destituire – rară şi profund conflictuală – împotriva lui Donald Trump. Aceasta putea să dăuneze atât preşedintelui republican, cât şi opoziţiei, care s-a aruncat în această feroce bătălie odată cu apropierea alegerilor din 2020, însă un lucru este sigur: mandatul fostului om de afaceri va fi marcat de o mare paralizie la Washington, relatează AFP.
Miliardarul a trâmbiţat încă de marţi că această procedură profund nepopulară îi va fi benefică la urne, în noiembrie 2020, când candidează la al doilea mandat. Echipa sa de campanie afirmă că, voind să potolească ”baza de stânga, extremă şi furioasă”, democraţii vor ”galvaniza” susşinătorii miliardarului şi-i vor oferi o ”victorie zdroobitoare”.
”Este însă dificil să ne imaginăm cum ar putea baza sa să fie şi mai mobilizată”, temperează Christopher Arterton, un profesor la Universitatea George Washington. Iar alegătorii democraţi ar putea, de asemenea, să fie mai galvanizaţi.
El contează pe susţinătorii săi foarte loiali, însă această bază rămâne limitată, iar Trump întâmpină dificultăţi, de când a ajuns la Casa Albă, să o lărgească. Or el a fost ales în 2016 doar cu câteva zeci de mii de voturi. Republicanul ar trebui să fie îngrijorat, apreciază John Hudak, un cercetător la centrul de reflecţie Brookings.
”Este foarte dificil să înţelegi de ce el crede că asta l-ar putea ajuta”, explică cercetătorul.
Bazele celor două partide, încinse la maximum, nu vor schimba oricum opinia, însă ”alegătorii independenţi, mai moderaţi, ar putea s-o facă (…). El riscă cu adevărat ca acest lucru să-i creeze prejudicii în rândul grupurilor de alegători-cheie”.
Şefa democraţilor în Congres Nancy Pelosi sublinia, de luni de zile – încercând să potolească aripa progresistă a partidului, care îndemna la destituirea lui Trump – că, lansând o procedură atât de nepopulară, democraţii riscă să fie dur sancţionaţi la urne.
Asta deoarece preşedintele american probabil va fi ”achitat” de Senat, în care republicanii îi rămân în majoritatea lor loiali, şi ar putea, astfel, să trâmbiţeze, înainte de alegeri, că a fost disculpat.
Aceasta este ”o cale riscantă”, admite Larry Sabato, un politolog la Universitatea din Virginia.
Democraţii ar prefera să încheie procedura cât mai rapid, pentru ca ea să nu domine campania prezidenţială, în care alegătorii ar putea fi indignaţi să-şi vadă aleşii luptându-se între ei, în loc să lupte pentru marile probleme care-i îngrijorează. Însă pare mai probabil ca aceste comisii parlamentare să ancheteze cel puţin până la începutul lui 2020.
Democraţii nu vor putea impune procedura de demitere a preşedintelui din cauza majorităţii republicane din Senat. În cele din urmă ei vor suferi o grea înfrângere. Ce se întâmplă la Washington este un război de uzură. Dar unul care, pe termen lung, le va fi folositor democraţilor. Fiindcă, cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale, Donald Trump dă semne tot mai evidente de uzură. De vină nu este doar raportul Mueller şi discuţia telefonică cu Zelenski. Iminenta recesiune din SUA îl va lovi acolo unde este mai vulnerabil - şi va da un nou înţeles sloganului vechi de campanie al democraţilor: It's the economy, stupid!, scrie DW.
Se încarcă comentariile...
