Alegerile prezidenţiale din SUA. În ce condiţii poate interveni armata pentru securitatea procesului electoral?

Proteste SUA FOTO EPA-EFE

Scrutinurile prezidenţiale din SUA nu ridică de regulă problema unor tulburări civile serioase, dar în acest an lucrurile stau diferit şi există îngrijorări că acestea ar putea avea loc în ziua votului, în timpul numărării voturilor sau după vot, mai ales în cazul unui scor strâns sau ca reacţie la victoria unuia dintre candidaţi. În ce condiţii se poate ajunge însă la o intervenţie a armatei?

Potrivit Constituţiei SUA, armata are rolul de apărare în faţa inamicilor externi, în timp ce ordinea publică e asigurată de poliţia civilă. Doar în cazurile extreme poate fi invocată Legea Insurecţiei, o lege din 1807, astfel încât militari activi să preia rolul poliţiei locale sau al Gărzii Naţionale la nivelul unuia dintre state.

Perspectiva unei mobilizări armate sau a Gărzii Naţionale la secţiile de votare sau în urma unor tulburări civile de după alegeri a fost discutată de guvernatori şi liderii militari. Un context pentru acest lucru a fost creat de preşedintele american Donald Trump care a susţinut că votul prin corespondenţă generează fraude electorale sugerând că ar putea refuza să accepte rezultatul alegerilor. Pe de altă parte, prezenţa unor forţe de ordine de tip militar la secţiile de votare ar putea ridica întrebări privind intimidarea votanţilor.

De ce nu intervine armata?

Democraţia americană are la bază principiul unui control civil asupra armatei. Militarii americani răspund în faţa unor lideri civili precum ministrul apărării şi sunt loiali Constituţiei şi legislaţiei naţionale şi nu unui partid politic sau preşedintelui ţării.

În acest sens, generalul Mark Milley, şeful Statului Major şi cel mai înalt ofiţer al Forţelor Armate americane, a declarat Congresului că armata americană îşi va menţine rolul apolitic şi nu se va amesteca în potenţiale dispute electorale.

„În eventualitatea unor dispute privind aspecte ale alegerilor, legea prevede că instanţele şi Congresul american sunt responsabile de rezolvarea lor, nu armata SUA”, a răspuns el în scris întrebărilor a doi deputaţi democraţi din Comitetul Serviciilor Armate (Camerei Reprezentanţilor). „Nu anticipez niciun un rol al forţelor armate ale SUA în acest proces”. Miley a mai spus că acestea nu se vor implica nici în transferul puterii după scrutinul prezidenţial.

Ce poate face Garda Naţională?

Este o componentă a armatei care intervine în situaţii de urgenţă domestice, spre deosebire de militarii activi care sunt mobilizaţi în caz de război cu alte ţări. Garda Naţionala acţionează la nivel de stat şi se află sub controlul guvernatorului, nu al guvernului federal.

De regulă guvernatorii desfăşoară aceste forţe în situaţii de urgenţă precum dezastrele naturale, dar şi pentru a impune legea în caz de proteste violente. Regula este însă o intervenţie a poliţiei secondată de Garda Naţională. Guvernatorii au cerut sprijinul Gărzii Naţionale după tulburările civile ce au urmat morţii unor afro-americani în timpul arestării.

Mai mult, Biroul Gărzii Naţionale a creat unităţi de poliţie militară cu rolul de forţe de reacţie rapidă ce pot fi trimise în alte state la solicitarea guvernatorilor necesitând ajutor suplimentar în domolirea tulburărilor civile.

Garda Naţională poate fi desfăşurată la ordinul preşedintelui în contexte de război, dar şi pentru urgenţe domestice, în acest caz apărând însă probleme legate de o posibilă opoziţie din partea guvernatorilor şi măsura în care aceştia ar putea avea câştig de cauză.

Când poate fi invocată Legea Insurecţiei?

Sub această lege din 1807, preşedintele are autoritatea de a trimite militari activi în acele state ce nu pot domoli singure o insurecţie sau care sfidează legile federale. Preşedintele poate activa trupe federale fără aprobarea guvernatorului dacă sunt îndeplinite anumite condiţii, de pildă violenţele nu mai fac posibilă aplicarea legii.

Ar putea ajunge eventuale violenţe post-alegeri la nivelul unei insurecţii? Nu este clar din punct de vedere legal dacă statele pot bloca invocarea Legii insurecţiei de către preşedinte.

Nu există un precedent în timpurile moderne privind aplicări ale sale în contextul unui scrutin prezidenţial. În ultima jumătate de secol (anii 1950 şi 1960) a fost folosită pentru impunerea desegregaţiei în şcoli în statele sudice. 

În luna iunie, preşedintele Trump s-a gândit la o asemenea soluţie după protestele violente ce au urmat morţii lui George Floyd în custodia poliţiei din Minneapolis. Secretarul Apării Mark Esper s-a opus trimiterii militarilor activi pentru reinstaurarea ordinii publice. El a declarat public că Legea insurecţiei ar trebui invocată doar în cele mai „urgente şi disperate situaţii”, or „nu ne aflăm acum în ele”.  Totuşi refuzul de a uma un ordin prezidenţial în acest sens ar fi fără precedent.

Ce se poate spune despre securitatea la secţiile de vot?

Democraţii s-au arătat îngrijoraţi de faptul că susţinătorii lui Trump i-ar putea intimida pe votanţii lor prin prezenţa la secţiile de votare, astfel încât aceştia să nu mai voteze. Trump a amplificat aceste îngrijorări în timpul dezbaterii prezidenţiale din 29 septembrie când şi-a îndemnat suporterii „să meargă la vot şi să îl supravegheze cu atenţie”.

Unii guvernatori între care şi Andrew Cuomo din statul New York, au pus problema folosirii Gărzii naţionale pentru asigurarea securităţii în preajma secţiilor de votare. Garda naţională a fost prezentă la unele alegeri primare, iar unii agenţi au preluat sarcini civile precum înlocuirea unor funcţionari ce au lipsit din cauza pandemiei COVID-19 sau au dirijat traficul. Totuşi prezenţa militară la alegeri stârneşte îngrijorare. 

Michele Flournoy, o democrată ce poate ajunge secretar al apărări într-un eventual mandat al lui Joe Biden, e de părere că Garda Naţională poate interveni doar în măsura copleşirii forţelor de poliţie. Totodată, apariţia lor la secţiile de votare poate fi „foarte intimidantă pentru votanţi” aşa că e preferabil să nu se ajungă în acest punct.

După intervenţia forţelor de ordine asupra protestatarilor în Piaţa Lafayette de lângă Casa Alba pe 1 iunie, când Donald Trump a mers însoţit lideri militari la o biserică din zonă, unde a avut o sesiune foto, un grup de avocaţi a creat Orders Project şi oferă consultanţă gratuită personalului militar sau din poliţie care ar fi nevoit să dea curs unor ordine potenţial ilegale în contextul alegerilor prezidenţiale.