Viaţa la Marea Caspică, cel mai mare lac din lume, ameninţat cu dispariţia. Locuitorii din Derbent, oraşul vechi de 1.600 de ani, speră că apa va reveni
0
Cercetătorii au prezis că Marea Caspică, cel mai mare lac din lume, se va micşora cu 25% până la sfârşitul secolului din cauza schimbărilor climatice. Localnicii din Derbent, un oraş situat de-a lungul coastelor sale, nu anticipează un asemenea viitor, având în vedere suişurile şi coborâşurile întâmpinate de-a lungul anilor.
Derbent, din Republica Daghestan, Federaţia Rusă, este un oraş antic ale cărui ziduri au fost construite de Imperiul persan sasanid în 438 e.n. pentru a rezista incursiunilor nomazilor din Asia Centrală în Caucaz. Cel mai sudic oraş şi pentru unii cel mai vechi din Rusia se află la doar 50 de kilometri de graniţa cu Azerbaijan. Derbent s-a aflat sub stăpânire persană, arabă, turcă, azeră, mongolă şi rusă şi a prosperat timp de 1500 de ani datorită poziţiei sale pe Drumul Mătăsii şi importanţei geostrategice ca poartă de intrare în Caucaz. În 2003, citadela, oraşul vechi şi zidurile de apărare au fost declarate patrimoniu universal UNESCO.
Derbent a fost doar unul din cele două puncte de trecere prin Munţii Caucaz (situaţi la mai puţin de 3 kilometri de ţărm) în antichitate şi Evul Mediu.
Azi mareea joasă din Marea Caspică descoperă ruinele unui turn străvechi - acestea au ieşit prima dată la lumină în luna martie a acestui an. „Este o descoperire uriaşă. Probabil vom descoperi şi mai multe dintre ele în anii următori, asta presupunând că marea se va micşora şi mai mult”, spune Murtazali Gadjiev, un arheolog ce face săpături în zonă din anii 1970.
Tot mai mulţi oameni de ştiinţă sunt convinşi că asta se va întâmpla - studii recente au arătat că Marea Caspică se evaporă pe măsura schimbărilor climatice ce aduc temperaturi tot mai înalte. De la mijlocul anilor 1990, lacul a scăzut deja cu câţiva metri după ce a atins un nivel maxim, ameninţând ecosistemele fragile şi sute de specii endemice, dar şi locuitorii din imensele zone aride ale Asiei interioare al căror trai depinde de mare.
Marea Caspică, un lac cu apă sărată întins între Rusia, în nord, şi Iran, în sud, separând Asia Centrală de Caucaz, a fost mereu imprevizibilă. De-a lungul istoriei sale, un mix complex de modificări climatice şi mişcări tectonice au determinat fluctuaţii bruşte şi dramatice ale nivelurilor apelor, oraşele de coastă riscând fie să fie inundate, fie să se depărteze prea mult de ţărm.
În ultimul secol, Marea Caspică a fost capricioasă, scrie Moscow Times. După ce în anii 1930 Uniunea Sovietică a construit un baraj pe Volga - 80% din apele sale se vărsau în Marea Caspică - lacul a scăzut cu doi metri în cinci ani; în următoarele decenii ploile abundente au determinat creşteri record ale nivelului său, cu un maxim atins la mijlocul anilor 1990.
Astfel că locuitorii din Derbent au fost nevoiţi să se adapteze unui ritm imprevizibil al Mării Caspice, pe care nu-l mai consideră surprinzător.
„Acum 30 de ani, valurile măturau clădirile. Pe atunci îngrijorările noastre ţineau de protecţia oraşului de ape”, spune un pensionar în vârstă de 65 de ani.
Dune de nisip
1996 a dat însă startul unei retrageri susţinute şi rapide a Mării Caspice care nu s-a mai oprit până azi. Apele care ameninţau să năvălească în oraş s-au retras cu aproape 100 de metri dezvăluind kilometri de dune de nisip de-a lungul fostei linii a ţărmului. Iar dacă anterior fluctuaţiile erau provocate de o combinaţie imprevizibilă de factori umani şi de mediu, de data asta cercetătorii descoperă o cauză ceva mai directă - apele se retrag pe măsură ce temperaturile cresc, atingând niveluri-record.
„De data asta, la mijloc sunt schimbările climatice. Acelaşi volum se apă se varsă din Volga, dar temperaturile mai mari de la suprafaţa apei determină ca mai multă din ea să se evapore”, spune profesorul de geografie Eldar Eldarov, de la Universitatea de stat din Daghestan.
Un studiu din 2020 arăta că Marea Caspică - al cărei nivel scade cu şapte centimetri anual din 1996 încoace în tandem cu temperaturile în creştere din bazinul caspic - ar putea pierde chiar şi 18 metri până la sfârşitul secolului. E un scenariu care proiectează că circa un sfert din suprafaţa actuală ar seca complet lăsând în urmă 93.000 de kilometri pătraţi de deşert - într-un mod similar evaporării Mării Aral (Asia Centrală).
„De regulă când lacurile sau mările fără scurgere se retrag, avem de-a face cu o combinaţie între activităţi umane şi factori climatici. Dimpotrivă, în cazul Măriii Caspice, cauzele sunt în principal climatice. Retragerea mării este determinată covârşitor de temperaturile în creştere”, explică climatologul Matthias Prange, de la Universitatea din Bremen, co-autorul studiului din 2020 menţionat mai sus.
Marea Caspică are şi adâncimi de un kilometru, deci e puţin probabil să se evapore cu totul precum Marea Aral, dar declanşarea unui punct fără de întoarcere determinat de temperaturile înalte pune în pericol capacitatea de adaptare deopotrivă a ecosistemelor şi a oamenilor care locuiesc în apropiere de ţărm.
Locuitorii resimt deja efectele scăderii nivelului apelor. În portul Kaspiysk, pescarii se plâng de poluarea industrială care le ucide capturile în măsura în care apele se retrag cu între doi şi trei metri. Afacerile se străduiesc să ţină pasul cu mareele tot mai joase.
„De când ne-am început afacerea în urmă cu 15 ani, linia ţărmului s-a deplasat cu circa 70 de metri”, spune proprietarul hotelului Djami, un complex în apropiere de plajă.
„În fiecare an trebuie să mutăm umbrelele pentru că apele se îndepărtează”, spune acesta, explicând că nisipul este măturat de rafalele de vânt puternice, astfel că trebuie să cumpere mari cantităţi de nisip şi plaja să fie refăcută.
Deşi oraşele mari din Daghestan sunt tot mai departe de mare, regiunea - din preajma unei porţiuni adânci a Mării Caspice - este în mare parte la adăpost de retragerea apei, spre deosebire de întinderile estice, cu ape mai mici.
Se preconizează că acestea - între care şi şi golful nord-estic care ajunge în Kazahstan - se vor evapora complet. Prăbuşirea nivelurilor Mării Caspice periclitează deja câmpurile de petrol din vestul Kazahstanului - vasele de suport nu mai pot ajunge pe platformele de extragere.
Însă o restrângere a Mării Caspice poate provoca haos într-o regiune cu un climat deja nemilos, scrie Moscow Times. După ce a influenţat vremea de regulă uscată şi fierbinte a Asiei interioare, scăderea Mării Caspice ameninţă să accelereze modificările climatice locale - pierzându-se efectul de răcire al mării şi precipitaţiile.
„Modelele noastre arată că şi o reducere limitată a nivelurilor Mării Caspice are un impact major asupra climatului regiunii. Probabil vom avea în regiunea caspică, şi mai ales în Asia Centrală, veri tot mai fierbinţi şi uscate. Şi vorbim de o regiune care şi acum are mari penurii de apă”, spune Prange.
În ciuda acestor dificultăţi, puţini localnici recunosc că sunt preocupaţi de acest declin chiar dacă economia Darghestan-ului depinde de mare de la extragerea de petrol la pescuit şi agricultură. Problemele mediului au un loc secund faţă de îngrijorările economice, în condiţiile în care Darghestanul este una din cele mai sărace regiuni din Rusia, afectată de terorism şi criminalitate.
În ciuda secetei cronice din bazinul caspic, Iranul a propus transferul de apă din Marea Caspică pentru a alimentarea cu apă a provinciilor centrale confruntate cu mari deficite de apă.
Pentru mulţi localnici fluctuaţiile nivelului apelor caspice au sădit presupunerea greşită că este un ciclu tipic al acestei mări, deci actuala scădere este doar o etapă.
„Aceste cicluri sunt o trăsătură unică a Mării Caspice. Creşte timp de 25 de ani, iar apoi scade în următorii 25 de ani. Este un ciclu de 50 de ani”.
Viziunea se regăseşte şi la oamenii de ştiinţă locali.
„Marea Caspică este un sistem complex. Nu înţelegem până la capăt cum va fi afectat de schimbările climatice. Până la urmă sunt şanse ca nivelurile să se refacă într-o bună zi”, spune geograful Eldar Eldarov.
Se încarcă comentariile...
