Kremlinul, încremenit încă în cel de-al Doilea Război Mondial. Acuzaţii la adresa SUA, la doar câteva zile de la declaraţia privind „spiritul Elbei”

Pancartă cu Putin şi Stalin ridicată de un bărbat în semn de aluzie la afinitatea actualului lider de la Kremlin faţă de fostul dictator sovietic FOTO EPA-EFE

La 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Kremlinul duce o campanie amplă de a prezenta istoria în varianta sa. Nici bine că nu s-a uscat cerneala pe comunicatul comun Trump - Putin despre „spiritul Elbei”, că Ambasada rusă la Washington şi-a găsit un motiv de acuzaţii la adresa Departamentului de Stat.

Într-un mesaj publicat joi pe Facebook, Ambasada rusă la Washington acuză diplomaţia americană de rescrierea istoriei şi îi cere să recunoască meritele sovieticilor în victoria împotriva nazismului.

„La 75 de ani de la aniversarea Marii Victorii, Departamentul de Stat american face o nouă încercare de a rescrie istoria, pentru a face uitată contribuţia decisivă a popoarelor Uniunii Sovietice în victoria împotriva nazismului şi sfârşitul Holocaustului. Rugăm partea americană să abandoneze programele false în mod deliberat, nedemne şi pseudo-istorice”, comunică misiunea diplomatică rusă.

Mesajul este însoţit de o trimitere către un comunicat al Ambasadei americane la Budapesta cu privire la lansarea unui concurs istoric intitulat „Amintirea celui de-al Doilea Război Mondial şi consecinţele sale: un drum lung spre libertate”. Ambasada americană oferă cinci premii cuprinse între 2.000 şi 25.000 de dolari. Articolele sunt aşteptate până la 1 iunie. Comunicatul face referire la o prezentare veridică, bazată pe experienţe individuale şi mărturii orale, atât a unor acte de umanitate, cât şi de cruzime şi de colaborare în mijlocul Holocaustului şi în cel de-al Doilea Război Mondial.

Reprezentanţa rusă nu menţionează, însă cel mai probabil este deranjată de formularea „sub tirania Uniunii Sovietice”, pentru că doar până aici capturează din mesajul ambasadei americane. În schimb, face o scurtă aluzie la Holocaust, în acord cu o încercare timidă din ultimul timp a regimului Putin de a aborda acest episod dureros al ultimei mari conflagraţii mondiale. Subiectul este foarte sensibil, întrucât şi Stalin a trimis la moarte evrei, precum şi alte popoare, asemeni lui Hitler.

„Spiritul Elbei”, doar un comunicat de presă

Acest mesaj vine nici la câteva zile de la difuzarea unui comunicat comun Donald Trump - Vladimir Putin cu privire la comemorarea „Zilei Elbei”. Preşedintele american şi omologul său rus evocă un „spirit al Elbei” pe care îl prezintă drept „un exemplu care arată cum ţările noastre şi-au lăsat deoparte divergenţele, au construit încrederea şi au cooperat în vederea unei cauze comune”.

La 25 aprilie 1945, cu cinci zile înainte de sinuciderea lui Hitler, trupele americane şi cele sovietice, aliate pe atunci, au făcut joncţiune pe Elba, în apropiere de oraşul Torgau. Această întâlnire a devenit un subiect de propagandă împotriva inamicului comun, adică Hitler, fiind prezentată metaforic sub titlul „Estul întâlnind Vestul”, sau „Vestul întâlnind Estul”, după caz. În realitate, americanii şi britanicii îl priveau cu neîncredere pe Stalin, care începuse deja sovietizarea teritoriilor pe care cică le elibera de „sub jugul nazist”. Ori liderul sovietic îşi exprimase clar poziţia în aprilie 1945, într-o discuţie cu o delegaţie iugoslavă, şi anume că acest război este total diferit faţă de celelalte, pentru că „fiecare impune propriul sistem social până unde înaintează armata lui”. În România, trupele sovietice au rămas până în vara lui 1958 şi au plecat cu imaginea populară de „iubitoare de ceasuri”.

Ţinând cont de aceste simple observaţii, dar şi multe alte episoade sovieto-americano-britanice provenind din acea perioadă, comunicatul este forţat doar de dragul unei simbolistici. De fapt, decizia lui Trump de a-şi pune semnătura a provocat dezbateri în interiorul administraţiei sale, după cum dezvăluie „The Wall Street Journal”, potrivit căruia unii oficiali americani şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că acest gest ar putea slăbi poziţia fermă a Washingtonului faţă de Moscova.

Este pentru prima oară - de zece ani încoace - când Statele Unite şi Rusia difuzează o asemenea declaraţie comună. În 2010, administraţia lui Barack Obama încerca să îmbunătăţească relaţiile cu Moscova, iar răspunsul a fost în stilul lui Stalin: anexarea Crimeei în 2014, încurajarea de războaie, efectuarea unui atac chimic în Europa, primul după cel de-al Doilea Război Mondial, eforturi de subminare a democraţiilor occidentale prin campanii de dezinformare şi atacuri cibernetice, vizând mai ales procesele electorale şi dezbaterile interne etc.

În contextul împlinirii a 75 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ideologii Rusiei lui Putin se dedau unei ample campanii de spălare a imaginii fostului dictator sovietic Iosif Visarionovici Stalin, vinovat de moartea a zeci de milioane de oameni, inclusiv români, şi de denunţare a celor care nu gândesc ca ei.

Imediat după declaraţia comună Putin-Trump, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov acuza Washingtonul că încearcă să joace o carte de rescriere a istoriei în favoarea sa. În opinia sa, SUA fac acest lucru pentru a subestima rolul Armatei Roşii în înfrângerea Germaniei naziste.

La 29 aprilie, Comisia pentru Afaceri Externe şi Comisia pentru Apărare din Senatul rus au susţinut chiar că există o încercare reabilitare a nazismului. O rezoluţie pe această temă ar urma să fie făcută publică la 20 mai.

Dispute pe toate fronturile, fie cu foşti aliaţi, fie cu foşti inamici

Campania a lansat-o Putin, încă de la sfârşitul lui decembrie anul trecut. Într-o intervenţie în faţa unor lideri din vecinătatea Rusiei, omul care conduce cu o mână de fier Rusia s-a arătat furios faţă de o rezoluţie a Parlamentului European care argumentează că cel de-al Doilea Război Mondial a început ca rezultat al acordului de neagresiune şi cooperare dintre nazişti şi sovietici. Este un act „prin care două regimuri totalitare au împărţit Europa în două zone de influenţă”, denunţă Parlamentul European. Actul respectiv a conţinut un protocol secret prin care Stalin a anexat Basarabia şi nordul Bucovinei. Este „culmea cinismului”, a tunat Putin, promiţând să publice un articol istoric pe această temă fără a avea pregătirea necesară pentru aşa ceva.

Apoi, ignorând ajutorul oferit de Stalin lui Hitler în timpul invaziei Poloniei, actul de început al celui de-al Doilea Război Mondial, preşedintele rus a susţinut că de fapt victima era vinovată printr-un document semnat anterior. El şi-a extins apoi atacurile la adresa Marii Britanii şi a Franţei.

Potrivit lui Putin, Stalin nu a semnat niciodată un acord cu Hitler, în timp ce liderii Franţei, Marii Britanii şi Poloniei au făcut acest lucru. Interpretarea aceasta nu are nicio logică, pentru că miniştrii de Externe Molotov şi Ribbentrop au semnat actul cu acordul liderilor lor.

În stilul propagandei sovietice, Putin insistă să dea de înţeles că pentru URSS cel de-al Doilea Război Mondial a început la 22 iunie 1941, când liderul nazist Adolf Hilter a lansat „Operaţiunea Barbarossa” împotriva trupelor partenerului său de agresiuni de până atunci Iosif Stalin. În schimb, liderul de la Kremlin evită să vorbească despre implicarea lui Stalin în invazia Poloniei şi ocuparea unor teritorii, inclusiv Basarabia şi nordul Bucovinei, prezentându-l doar ca un apărător al Uniunii Sovietice nevoit să acţioneze în funcţie de împrejurări în faţa lui Hitler.

Polonia i-a răspuns preşedintelui rus, reproşându-i faptul că „reia propaganda stalinistă“ şi „zădărniceşte“ atât „efortul comun al experţilor polonezi şi ruşi“, cât şi „reuşitele predecesorilor săi, Mihail Gorbaciov şi Boris Elţin, care, în pofida dificultăţilor, au încercat să caute o cale a adevărului şi reconcilierii în relaţiile polonezo-ruse“.

Varşovia aduce aminte de masacrele şi suferinţele provocate de sovietici polonezilor, precum şi de actele ostile duse de Stalin la adresa sa Poloniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, estimând la 566.000 numărul victimelor sale în urma represiunii staliniste.

Semnat la 23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov a conţinut un protocol prin care cele două regimuri totalitare îşi împărţeau Europa de Est. La o săptămână de la semnarea acestui act, Hitler a lansat invazia împotriva Poloniei dinspre Vest. Şaisprezece zile mai târziu, Stalin l-a susţinut dinspre Est.

La 23 aprilie, Rusia a deschis o dispută pe tema celui de-al Doilea Război Mondial şi cu Finlanda, acuzând-o de ucidere în masă în perioada 1941-1944 în Carelia Orientală. În pofida tuturor divergenţelor istorice, politice şi ideologice avute cu Finlanda, Uniunea Sovietică nu a formulat niciodată o astfel de acuzaţie la adresa ei.

La 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Vladimir Putin şi-a dorit o paradă fastuoasă la Moscova. Noul coronavirus i-a dat peste cap planurile, provocând deja oficial peste 114.000 de cazuri, dintre care 1.169 fatale în Rusia. În această situaţie, liderul de la Kremlin a anulat evenimentul, deşi lansase pregătiri. Odată cu anularea paradei, toţi cei 15.000 de militari care au participat la pregătiri au fost plasaţi în carantină.