Studiu: Structura pe vârste a populaţiei Moldovei poate genera creştere economică

Chiar dacă pentru al doilea deceniu numărul populaţiei Republicii Moldova este în scădere, există rezerve umane importante care pot asigura creştere economică durabilă. Acestea sunt determinate de dividendul demografic. Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie, a lansat Barometrul Demografic „Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?”, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă remis de UNFPA în Moldova se menţionează că în Republica Moldova perioada dividendului demografic apare după anul 2000, când ponderea populaţiei în vârsta aptă de muncă a început să crească şi a ajuns până la 60-61%. Sarcina demografică a copiilor şi vârstnicilor asupra populaţiei apte de muncă a scăzut, astfel s-au redus relativ cheltuielile statutului pentru copii şi vârstnici. Creşterea vârstei de pensionare prelungeşte perioada dividendului demografic. Potrivit studiului, Republica Moldova deţine un potenţial de forţă de muncă destul de mare, important este ca acesta să fie valorificat pentru a obţine creştere economică.

Rita Columbia, reprezentantă UNFPA în Moldova, a declarat că pentru a valorifica dividendul demografic, Guvernul, societatea civilă şi partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, alături de UNFPA, trebuie să acorde prioritate investiţiilor în tineri, în sănătatea acestora, inclusiv în sănătatea sexuală şi reproductivă, educaţia şi angajarea lor în câmpul muncii. De asemenea, valorificarea dividendului demografic ar trebuie să stea la baza revizuirii Strategiei „Moldova 2020”, care este cadrul de implementare al Acordului de Asociere cu UE şi atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Prezentând rezultatele studiului, Tatiana Tabac, cercetător ştiinţific din cadrul Centrului de Cercetări Demografice, a declarat că dividendul demografic din Republica Moldova este în prezent puţin valorificat. Rata de ocupare a populaţiei este foarte scăzută şi constituie doar 40%. Circa 27% din tineri cu vârsta între 15-29 de ani nu sunt încadraţi nici pe piaţa muncii, nici în educaţie, acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE.

Fluxurile emigraţionale sunt în continuare mari. Potrivit estimărilor, Republica Moldova a pierdut 16% din populaţie. Migraţia în masă a redus din volumul şi perioada dividendului demografic. În prezent, are loc intensificarea fluxurilor migraţionale la vârstele tinere, între 25-29 de ani. Indicatorii sănătăţii populaţiei, cum ar fi mortalitatea copiilor până la un an şi mortalitatea copiilor până la 5 ani, rămân la un nivel ridicat în comparaţie cu ţările europene. Înaltă este şi mortalitatea populaţiei în vârstele apte de muncă, ceea ce duce la pierderea imediată a potenţialului uman şi a dividendului demografic.

Olga Gagauz, vicedirectoarea Institutului Naţional de Cercetări Economice, a precizat că scopul barometrului este să accentueze că în prezent, chiar dacă Republica Moldova înregistrează scăderea numărului populaţiei, structura pe vârste a populaţiei în prezent şi în următoarele două decenii este favorabilă şi poate facilita creşterea economică. Numărul şi proporţia populaţiei în vârsta aptă de muncă în totalul populaţiei depăşeşte 55%, astfel sunt necesare măsuri de valorificare a acestui potenţial.