VIDEO Kîrgîzstanul, scăldat într-o baie de sânge

În sudul Kîrgîzstanului a fost instituită starea de asediu după confruntări interetnice soldate cu aproape o sută de morţi şi peste 1.000 de răniţi. La două luni după confruntările sângeroase din aprilie, un nou conflict între etnicii uzbeci şi cei kîrgîzi a făcut peste 97 de morţi şi 1.200 de răniţi.

Guvernul interimar de la Bişkek a instituit, ieri, stare de asediu în regiunea Jalal-Abad din sudul Kîrgîzstanului, unde două treimi dintre localnici sunt uzbeci şi unde s-au refugiat susţinătorii fostului preşedinte Kurmanbek Bakiev.

Forţele de ordine au undă verde să deschidă focul fără somaţie asupra grupurilor înarmate. Executivul condus de Roza Otunbaeva a luat această decizie după ce starea de urgenţă declarată sâmbătă a rămas fără efect.

Clădiri în flăcări, oameni speriaţi

„Violenţele, numărul jafurilor şi al masacrelor creşte. Dacă nu sunt luate măsuri eficiente, tulburările pot degenera în conflict regional", se arată într-un comunicat al guvernului.

Prin urmare, zeci de rezervişti sub 50 de ani au fost mobilizaţi ca să facă „ordine"  în sudul ţării, controlat de susţinătorii fostului preşedinte Bakiev. „Schimburile de focuri continuă, se pot auzi peste tot, mai multe clădiri sunt în flăcări, oamenii sunt speriaţi", relatează agenţia AKIpress.

Alimentarea cu energie electrică, apă şi gaze este întreruptă. Magazinele şi pieţele sunt închise. Bolnavii din spitale nu mai primesc hrană, nici medicamente.

Premierul Otunbaeva a cerut intervenţia militară a Rusiei, pentru a pune capăt tulburărilor care au cuprins inclusiv Oş, cel de-al doilea oraş ca mărime din Kîrgîzstan. Moscova a refuzat să trimită un contingent, explicând că este vorba de „conflict intern".

În schimb, guvernul rus a trimis cinci tone de medicamente şi apartură medicală. Şase kîrgîzi răniţi au fost transportaţi la spitale din Moscova.

Epurare etnică

Uzbekistanul s-a declarat „extrem de alarmat" de violenţele din ţara vecină. Ministerul de Externe din Taşkent a precizat că „morţile, violenţele, incendiile criminale şi furturile comise în detrimentul unei populaţii paşnice nu pot decât să creeze un sentiment de indignare a întregii comunităţi internaţionale".

Diplomaţia uzbekă susţine că violenţele din sudul kîrgîz au fost „provocate" cu scopul de a alimenta un conflict interetnic şi de a obliga minoritatea uzbecă să părăsească ţara. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a avertizat asupra riscului unei crize umanitare de proporţii.

„Situaţia se înrăutăţeşte de la oră la oră. Zeci de mii de oameni fug din calea luptelor şi jafurilor şi se îndreaptă către Uzbekistan", a declarat un reprezentant al CICR. Potrivit Taşkentului 32.000 de oameni s-au refugiat în Uzbekistan.

Soldaţi străini

Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectivă, din care fac parte Kîrgîzstan, Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan şi Tadjikistan, se reuneşte astăzi pentru a decide dacă trimite în zonă un contingent de menţinere a păcii.

Imagini de la confruntările din sudul Kîrgîztanului