State preocupate de înarmare

Creşterea cheltuielilor militare arată că anumite ţări din CSI au început să-şi reechipeze armatele cu noi tipuri de arme şi materiale.

Ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi Georgia continuă să surprindă comunitatea internaţională prin creşterea cheltuielilor militare. În timp ce majoritatea ţărilor dezvoltate, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Germania şi alte ţări NATO, şi-au redus bugetele militare pe anul 2011, în spaţiul ex-sovietic se înregistrează  o creştere-record a cheltuielilor militare în ultimii cinci ani.

Acest fapt arată că, în primul rând, în această zonă există încă o probabilitate ridicată de agravare a disensiunilor interne şi de conflicte militare între state. În al doilea rând, creşterea cheltuielilor militare arată că anumite ţări din CSI au început să-şi reechipeze armatele cu noi tipuri de arme şi materiale. Acest lucru necesită cheltuieli semnificative şi reflectă o posibilă pregătire pentru operaţiuni armate. Cu toate acestea, de la destrămarea URSS până acum, niciuna dintre ţările post sovietice (excluzând ţările baltice) nu a realizat o modernizare radicală a armatei, ci foloseşte arme şi echipamente, mai ales de producţie sovietică.

Georgia şi Azerbaidjanul sunt o excepţie, într-o anumită măsură. Tbilisi şi-a modernizat armata cu sprijinul Statelor Unite şi al NATO. Azerbaidjanul se pregăteşte să crească nu numai cheltuielile pentru arme şi echipamente, ci a prevăzut sume-record, în comparaţie cu celelalte state din CSI, pentru flota sa militară. Armenia cheltuieşte, de asemenea, mulţi bani pe apărare: 4,1% din PIB. Există o mare probabilitate de reizbucnire a unor conflicte în Asia Centrală. Acesta este probabil şi motivul pentru care state din zonă precum Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Uzbekistanul încearcă să-şi întărească armatele şi poliţiile şi cresc bugetele apărării. Doar chetuielile militare ale Kazahstanului şi Turkmenistanului rămân neschimbate în raport cu anul trecut, adică 0,9 la sută din PIB, respectiv 1,5 la sută din PIB.

Şi bugetul militar al Republicii Moldova ar putea fi majorat, dar, din cauza crizei politice, bugetul ţării pe 2011 va fi adoptat undeva în martie-aprilie. Pentru moment, ţara funcţionează pe bugetul de anul trecut, când pentru cheltuielile militare s-au alocat 29 de milioane de dolari. În plus, statele membre NATO sunt pregătite să ofere un ajutor militar Chişinăului.