OMS a adoptat o rezoluţie privind consolidarea sa internă. Concluziile grupurilor de experţi cu privire la pandemia de COVID-19

Foto News.ro

Membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au adoptat o rezoluţie privind o consolidare a organizaţiei, după o săptămână de dezbateri, potrivit news. ro.

Principala miză a reuniunii, o reformă a agenţiei ONU şi a capacităţii sale de a coordona reacţia faţă de crize sanitare mondiale şi de a preveni epidemii viitoare, a dominat dezbaterile, în contextul în care OMS şi comunitatea internaţională au fost incapabile să prevină pandemia de COVID-19.

Rezoluţia de 14 pagini adoptată de cele 194 de state membre în cadrul Adunării anuale a organizaţiei conţine un acord „de consolidare a capacităţii OMS de a evalua rapid şi adecvat epidemii” cu posibil impact global, relatează AFP.

Potrivit concluziilor a trei grupuri independente de experţi şi prezentate la reuniunea membrilor OMS, ţările din întreaga lume, dar şi instituţiile responsabile au fost nepregătite să gestioneze pandemia de COVID-19.

Experţii au cerut renunţarea la sistemul de alertă global şi o organizaţie mai puternică şi mai independentă în combaterea viitoarelor pandemii.

Potrivit unuia din cele trei rapoarte, agenţia ONU a întârziat prea mult să declare Stare de Urgenţă Sanitară la nivel global în măsura în care a ridicat nivelul de alertă la maxim abia pe 30 ianuarie 2020 - la circa o lună de la anunţul Chinei privind epidemia de la Wuhan.

La capătul mai multor zile de discuţii, membrii OMS au convenit să înfiinţeze un nou grup de lucru care să studieze şi să faciliteze recomandările din cele trei rapoarte. Propunerile grupului de lucru vor fi prezentate la următoarea reuniune.

Totodată, textul rezoluţiei cuprinde solicitarea ca statele membre „să asigure o finanţare adecvată, sustenabilă şi previzibilă a bugetului programului OMS”.

Doar 16% din bugetul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii provine din taxele de membru, restul fiind contribuţii voluntare.

Totodată, a prezentat soluţia unui proiect pilot prin care toate ţările să participe la crearea unei capacităţi consolidate de răspuns intern şi internaţional la posibile epidemii - laolaltă cu o întărire a sistemelor sanitare proprii, toate ţările ar trebui să-şi crească abilitatea de a comunica eficient în eventualitatea unor ameninţări sanitare - atât în plan intern, cât şi peste hotare. Iar asta ar trebui făcut prin depunerea unor planuri de răspuns la pandemie care să facă obiectul revizuirii din partea tuturor celorlalte după modelul examinărilor privind situaţiile de încălcare a drepturilor omului.

Pe de altă parte, rezoluţia nu a susţinut nimic explicit privind recomandarea experţilor de a transfera OMS puteri extinse pentru lansarea unor anchete sau comunicării despre ameninţări sanitare fără a aştepta unda verde a ţărilor în care s-ar ivi acestea.

Totodată, luni ţările membre au decis să amâne pentru anul viitor discuţiile privind punerea bazelor unui tratat internaţional care să aibă în centru pregătirea în vederea unor viitoare pandemii.

În schimb, au cerut directorului OMS să convoace o şedinţă specială a adunării în noiembrie „dedicată cântăririi beneficiilor  pe care le-ar avea o convenţie, acord sau alt instrument internaţional al OMS privind pregătirea şi răspunsul la pandemie”.