Misterul din spatele celor cinci ani petrecuţi de Osama bin Laden în Pakistan

Atunci când Statele Unite ale Americii l-au descoperit pe Osama bin Laden ascunzându-se la un kilometru distanţă de academia militară de prestigiu a Pakistanului, au luat naştere întrebări serioase privind serviciile secrete ale ţării (ISI). „Oare Pakistanul ştia că cel mai căutat terorist al lumii se ascunde în curtea sa?“, se întreabă Business Insider.

Jurnalistul american de investigaţii, Seymour Hersh, a notat recent că raidul efectuat de SUA nu a fost unilateral, după cum se reportase la acea vreme. Potrivit lui Hersh, misiunea de a-l prinde pe Osama bin Laden a fost complet susţinută şi de comandamentul armatei pakistaneze şi de liderul serviciilor secrete (ISI), după ce SUA au ameninţat că vor da publicităţii faptul că ISI l-a adăpostit pe bin Laden timp de cel puţin cinci ani.

Jurnalişti şi experţi au dezbătut relatarea lui Hersh, spunând că nu prea e susţinută de dovezi. Ambasadorul Pakistanului în SUA din momentul raidului asupra lui bin Laden a scris chiar că teoria lui Hersh privind rolul Pakistanului „pur şi simplu nu e logică“.

Ce ştia Pakistan despre Osama bin Laden

În orice caz, bogăţia informaţiilor care au fost aflate în ultimii ani şi care acuză ISI de complicitate la ascunderea lui Bin Laden, şi chiar insistenţa administraţiei Obama de a solicita răspunsuri de la Guvernul pakistanez, oferă o imagine ambiguă a lunilor dinaintea raidului american. 

Care sunt informaţiile care arată că ISI ştia de Bin Laden?, se întreabă „Business Insider“. 

– În martie 2014, „New York Times“ a raportat că un oficial pakistanez a mărturisit corespondentului lor, Carlotta Gall, că SUA „a avut dovezi directe că liderul ISI, general-locotenentul Ahmed Shuja Pasha, ştia de prezenţa lui Bin Laden în Abbottabad“.

– Recent, Gall a scris că a aflat „de la un membru de nivel înalt din serviciile secrete pakistaneze că ISI l-a ascuns pe Bin Laden şi că exista chiar un departament desemnat special pentru a-l folosi ca informator“.

– Un telefon mobil descoperit în timpul raidului, care aparţinea celui mai de încredere curier al lui Bin Laden, conţinea numere de telefon din cadrul Harakat-ul-Mujahedeen, un grup militant folosit de ISI şi căruia i s-a permis să opereze în Pakistan timp de cel puţin 20 de ani, nota publicaţia „Time“ în 2011.

– Tot Gall a raportat că în timpul raidului au fost descoperite note de mână, scrisori şi documente pe computer care „au dezvăluit o corespondenţă regulată“ dintre Bin Laden şi liderii militanţi care erau protejaţi şi loiali ISI.

– Tabăra lui Bin Laden nu era atât de secretă: era o vilă pe care localnicii o considerau „ciudată“, după cum a mărturisit oficialul lui Gall. Dacă ar fi vrut, autorităţile ar fi percheziţionat locuinţa, mai ales că era apropiată de academia militară.

Guvernul Pakistanez a negat mereu că ar fi ştiut unde se ascunde bin Laden, nemaivorbind că era protejat de ISI. Totuşi, mulţi s-au îndoit de spusele pakistanezilor. „Dacă prezenţa lui Bin Laden nu era cunoscută de agenţiile de securitate pakistaneze, mai ales fiind atât de aproape de un obiectiv militar, situaţia poate fi privită drept incompetenţă sau încredere excesivă“, declara în 2011, Hasan Askari Rizvi, analist militar, pentru „New York Times“.

Sistemul de suport al lui Osama bin Laden

John O. Brennan, consilierul lui Obama privind contraterorismul la momentul raidului, descrie drept „de neconceput“ faptul că Bin Laden „nu ar fi avut un sistem de suport în ţara care i-a permis să rămână acolo o îndelungată perioadă“.

Potrivit lui Husain Haqqani, fostul ambasador pakistanez în SUA, întrebarea-cheie după raid a fost dacă sistemul de suport al lui Bin Laden era din cadrul guvernului sau societăţii. Posibilitatea ca ISI să-i fi oferit lui Bin Laden acest suport este plauzibilă, dat fiind faptul că agenţia are o strategie implementată de peste 30 de ani în cadrul căreia protejează grupările militante şi le foloseşte ca surse de informaţii, dar şi ca forţe de teren pentru a câştiga avantaje asupra extremiştilor din Afganistan.

Complexele şi casele sigure, la fel ca cea a lui Bin Laden din Abbottabad, sunt folosite frecvent de ISI pentru interogări, pentru izolare forţată şi pentru protecţia martorilor, în cazul liderilor grupărilor militare interzise. Ofiţerii de poliţie sunt anunţaţi să se retragă în cazul în care încearcă să percheziţioneze casele sau dacă subminează operaţiunile serviciilor secrete, notează Gall pentru „New York Times“.

Un mister inconfortabil: „Nu este în interesul SUA să dezgroape morţii“

Haqqani concluzionează că cineva din Pakistan l-a protejat pe Bin Laden din 2006 până în 2011. Deşi el neagă că cineva din ISI ar fi ştiut de Bin Laden, Haqqani spune că „eşecul, şi al Washingtonului şi al Islamabadului, de a dezvălui mai multe informaţii, complete şi coerente despre ce s-a aflat din surse de-a lungul anilor“ a condus la teorii conspiraţioniste, la fel ca cea a lui Hersh.

În concluzie, notează „Business Insider“, un mister inconfortabil încă se păstrează în jurul informaţiilor pe care le-ar fi avut Islamabadul şi despre motivul pentru care SUA nu au oferit niciodată explicaţii despre cine l-a adăpostit pe Osama bin Laden în Pakistan.

Haqqani crede că nu se va afla niciodată adevărul, pentru că „nu este în interesul Washingtonului sau Islamabadului să dezgroape morţii“.