Mărturia unei ostatice despre cele 50 de zile petrecute în captivitatea Hamas: unde a fost ținută și cum s-au purtat teroriștii
0Într-un interviu acordat pentru CNN, Doron Katz Asher, care a fost răpită de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie împreună cu fiicele sale în vârstă de cinci, respectiv doi ani, a vorbit despre ce a trăit în cele 50 de zile petrecute în captivitate.
Doron Katz Asher a povestit că fiicele sale își pot „aminti fiecare mic detaliu” al zilei de 7 octombrie: cum au fost trezite de sirene și s-au grăbit să se refugieze în adăpostul lor. Cum au auzit focuri de armă tot mai aproape, după care teroriștii au pătruns în casă, moment în care Gadi Moses, în vârstă de 79 de ani, bunicul fiicelor sale, a încercat să le distragă atenția atacatorilor ieșind din adăpost și a fost luat ostatic. Cum au lăsat deschisă ușa adăpostului în speranța că îi vor păcăli pe teroriști, iar aceștia vor merge mai departe.
„O altă unitate teroristă a intrat și ne-a luat și pe noi”, a declarat Asher pentru CNN.
Asher, mama și fiicele ei, Raz, în vârstă de 5 ani, și Aviv, în vârstă de 2 ani, au fost aruncate în spatele unui tractor împreună cu alți ostatici din kibbutz înainte ca atacatorii să deschidă focul. Asher a fost împușcată în spate; Aviv în picior; mama ei a fost împușcată mortal.
Asher, în vârstă de 34 de ani, și fiicele sale au fost duse în Gaza, unde au fost ținute mai întâi într-o casă, apoi într-un spital, înainte de a fi eliberate în noiembrie, în cursul singurului armistițiu temporar între Israel și Hamas de până acum.
Într-un interviu în exclusivitate pentru CNN, Asher a descris cele aproape 50 de zile petrecute în captivitate, „războiul psihologic” la care a fost supusă, condițiile în care a fost ținută, dar și sentimentul său de vinovăție după ce a fost eliberată în timp ce zeci de alte persoane - inclusiv Gadi Moses, în vârstă de 79 de ani, bunicul fiicelor sale - au rămas în captivitate.
Asher și fiicele ei au fost duse mai întâi în apartamentul unei familii din Gaza. „Mi-au cusut rănile fără anestezic, pe o canapea, în timp ce fetele mele stăteau lângă mine”, a spus Asher.
După ce a fost expuse atacului terorist din 7 octombrie, pe care ostatica israeliană l-a numit un „film de război”, Asher a spus că a încercat să-și asigure fiicele că pericolul a trecut. „Le-am spus că nu mai există teroriști și că acum suntem cu oameni buni care ne păzesc până când ne vom putea întoarce acasă", a dezvăluit ea.
Cele trei au fost supravegheate în permanență de copiii și nepoții proprietarului casei. Asher nu le-a aflat numele, dar a reușit totuși să comunice cu tatăl, despre care a spus că vorbea ebraică, întrucât acesta a lucrat în Israel.
Asher spune că nici ea nici fiicele sale nu au fost agresate, dar că în schimb a fost supusă unui „război psihologic”.
„Nu ne-au dat prea multe informații, au încercat în principal să ne convingă că Hamas vrea să ne elibereze, dar în Israel nimănui nu-i pasă de noi. Că nu ne vom mai întoarce în kibbutzul nostru, pentru că nu este casa noastră; nu este locul nostru acolo”, a povestit femeia.
Însă zgomotul luptelor care răzbătea până la ea a fost „modalitatea prin care am știut că se întâmplă ceva pentru a ne aduce acasă, pentru a pune presiune pe Hamas să ne elibereze”.
Mutate într-un spital
După 16 zile, Asher și fiicele sale au fost mutate într-un spital din orașul Khan Younis din sudul Gaza.
Spitalele sunt „locuri în care ar trebui îngrijiți oameni, dar în schimb acesta a fost preluat de Hamas, care l-a folosit pentru a ascunde ostatici", a spus Asher.
Armata israeliană a declarat în repetate rânduri că Hamas maschează infrastructura teroristă în și în vecinătatea instituțiilor civile din Gaza, cum ar fi spitalele, afirmație respinsă de grupul militant. SUA au afirmat la rândul lor că Hamas a folosit spitalul Al-Shifa, cel mai mare din Gaza, drept centru de comandă, unde a ascuns și ostatici. Asher nu a precizat unde a fost ținută.
Lui Asher i s-au alăturat și alți ostatici în complexul spitalicesc - primii prizonieri pe care i-a întâlnit de când a fost dusă în Gaza.
Ea a spus că a primit niște medicamente atunci când fiicele ei s-au îmbolnăvit „dar nu a fost suficient”.
Când Aviv a făcut febră, Asher a încercat să o scadă acoperind-o cu apă rece într-o chiuvetă. „Ea țipa. Ne spuneau să facem liniște, dar fata avea febră și trebuia să o tratez cumva”. Au fost ținute în spital aproape cinci săptămâni.
Întrebată care a fost cel mai greu moment trăit în captivitate, Asher a spus: „În mod surprinzător, a fost ziua în care am fost eliberată”.
Atunci când au fost „scoase clandestin” din spital și urcate într-un vehicul al Hamas, ea nu a știut unde merge. „Nimeni nu ne-a spus că vom fi eliberați astfel că drumul pe străzile din Gaza a fost foarte, foarte înspăimântător”, a mărturisit ea, adăugând că străzile erau străjuite de mii de oameni - inclusiv copii și bătrâni - care încercau să lovească mașina și să bată în geamuri. Asher a mărturisit că s-a temut că va fi linșată.
„A fost prima dată când Raz mi-a spus, după o lună și jumătate în care am protejat-o, Mami, mi-e frică”, a spus Asher.
105 persoane au fost eliberate de Hamas în timpul unui armistițiu temporar cu Israelul, care a început la 24 noiembrie și s-a încheiat la 1 decembrie. Imagini ale momentelor în care ostaticii au fost transferați personalului Crucii Roșii arată membri Hamas comportându-se cu amabilitate față de ostatici, ținând de mână femei în vârstă, de pildă, și ajutându-le să coboare din mașini.
„Este un mare spectacol„, a spus Asher. „Înainte de a fi eliberate, eu și fetele mele am stat desculțe vreme de 50 de zile. Ne era frig; ei purtau mânecă scurtă în noiembrie”. Totuși, înainte de a fi predate personalului Crucii Roșii, au primit pantofi, iar membrii Hamas „m-au îmbrăcat într-o rochie frumoasă”, a spus Asher.