Israelul retrage din serviciu bateriile sale de rachete Patriot. Cum explică experții decizia și ce se poate întâmpla cu ele

Forțele de apărare ale Israelului (IDF) au anunțat zilele trecute că vor retrage din serviciu vechile sale sisteme de rachete Patriot în următoarele două luni, potrivit Times of Israel.

Baterie Patriot FOTO SHUTTERSTOCK

Israelul nu a fost niciodată mulțumit de versiunea sa a sistemului de apărare aeriană Patriot, comentează Business Insider, care a consultat un număr de experți în privința acestei decizii a Israelului, ce survine la mai puțin de o lună după ce a respins cu succes împreună cu aliații un baraj de rachete lansate de Iran.

Experiența Israelului și a Ucrainei cu sistemele de rachete Patriot este într-un contrast izbitor, notează publicația citată.

Israelul a folosit pentru prima dată sistemul în 1991 împotriva a aproximativ 40 de rachete balistice Scud pe care Irakul le-a tras asupra orașelor sale. Deși în acele bombardamente nu au fost uciși un număr mare de oameni, Israelul a fost dezamăgit de performanța sistemului care nu ar fi reușit să doboare decât cel mult câteva dintre acestea.

După care Israelul a mai folosit bateria Patriot în luptă abia după 2010, când a doborât drone și un bombardier Su-24 venind dinspre Siria. Până atunci însă, bateria Patriot a evoluat într-un sistem cu totul diferit. Eșecurile sale timpurii, inclusiv împotriva rachetelor Scud irakiene, au dus la o modernizare extinsă a sistemului și la dezvoltarea de rachete cu detector radar activ menit să nimerească direct ținta.

Aceste rachete mai noi, de tip „hit-to-kill”, și anume PAC-3, costă aproximativ 4 milioane de dolari fiecare. Predecesorul lor mai puțin sofisticat PAC-2, pe de altă parte, sunt concepute să explodeze în apropierea unor rachete în timp ce acestea se îndreaptă spre țintă.

De când a primit sisteme Patriot, atât cu rachete interceptoare PAC-2 cât și PAC-3, la începutul anului 2023, Ucraina le-a folosit cu succes pentru a doborî racheta rusă Kinjal, pe care Rusia a prezentat-o ​​drept o armă hipersonică de neoprit și, la începutul acestui an, a mutat cel puțin un lansator lângă linia frontului, reușind să doboare o duzină din cele mai bune avioane de luptă ale Rusiei.

Însă sistemul Patriot este doar o parte a scutului antirachetă al Israelului, care a fost intens pus la încercare de către Iran și de intermediarii săi în urma atacurilor teroriste ale mișcării islamiste palestiniene Hamas din 7 octombrie. Israelul dispune de alte opțiuni care sunt fie mai ieftine, fie pe care le-a construit în plan intern.

„Israelul caută de multă vreme un sistem mai avansat și în mai mai mare măsură indigen care să suplimenteze sau să înlocuiască Patriot, nu numai având în vedere nu doar istoria sa în serviciu, ci și lanțul de aprovizionare de care are nevoie”, a declarat pentru Business Insider Ryan Bohl, analist senior în materie de Orientul Mijlociu și Africa de Nord la compania de informații privind riscurile RANE.

„Că asta survine la scurt timp după barajul de rachete al Iranului împotriva Israelului nu este o mare surpriză pe fondul acestei tendințe”, a spus Bohl. „Cred că Israelul consideră sistemul Patriot ca fiind depășit și, totodată, mult prea scump pentru a ține pasul, având în vedere progresele care au fost demonstrate în timpul acelui baraj de către sistemele mai noi”, a apreciat el.

Federico Borsari, expert în apărare la Centrul pentru Analiza Politicii Europene, consideră, de asemenea, că dezvoltarea de către Israel a unor sisteme antirachetă mai avansate a cântărit substanțial în decizia acesteo țări de a retrage bateria Patriot.

„Decizia Israelului de a retrage unitățile de foc Patriot PAC-2 este în concordanță cu procesul de modernizare și îmbunătățire progresivă a arhitecturii sale de apărare aeriană cu capabilități mai avansate, în special Domul de Fier și Praștia lui David”, a explicat  Borsari pentru BI.

Racheta Stunner a acesteia din urmă, în special, are o rază mai mare de acțiune împotriva amenințărilor aeriene (până la 300 km conform specificațiilor disponibile public) în comparație cu cei 160 km ai rachetelor GEM-T ale PAC-2, a spus Borsari. „Cele două sisteme au o rază de angajare similară pentru amenințările balistice, deși capacitatea maximă a Praștiei lui David este probabil mai mare decât ce a rachetelor PAC-3 ale sistemelor Patriot”, a subliniat el.

Analistul CEPA a remarcat că radarul ELM-2084 montat pe camionul sistemului Praștiei lui David adaugă avantaje de „manevrabilitate și redesfășurare rapidă”.

„Interceptoarele Praștiei sunt, totodată, proiectate pentru a contracara atacurile menite să satureze apărarea, cu amenințări multiple, precum cel recent lansat de Iran, datorită integrării lor cu Iron Dome, care are o rază mai scurtă”, a spus Borsari.

Bohl a subliniat că Praștia lui David este eficientă pentru interceptarea „atacurilor cu mijloace de zbor la altitudine joasă și/sau urmărirea proiectilelor inamice”.

El a mai menționat că racheta Stunner este apreciabil mai ieftină și, prin urmare, mai rentabilă decât a omologului său Patriot.

Israelul a refuzat anterior o cerere a SUA pentru vechile sale rachete Hawk, aflate de mult timp în depozite și scoase din funcțiune, pentru a le furniza Ucrainei.

Analiştii cred că s-ar putea să nu fie neapărat la fel și în cazul sistemelor Patriot pe care urmează să le scoată din serviciu.

„Cred că rămâne întrutotul posibil ca Israelul să accepte un potențial transfer al acestor sisteme Patriot înapoi în Statele Unite și, prin urmare,  de acolo în Ucraina”, a spus Bohl. „Cu siguranță, din perspectiva israeliană, ei ar lua considera asta ca fiind fair-play, având în vedere că războiul Rusiei în Ucraina a secat atât de necesara muniție de 155 mm pe care Israelul însuși a cerut-o”.

Totuși dacă aceste sisteme Patriot nu ajung în Ucraina, este plauzibil să ne gândim că ar putea fi transferate într-o țară din regiune. De pildă, Iordania a cerut SUA să desfășoare o baterie Patriot pe teritoriul său în octombrie, această țară contribuind la interceptarea barajului iranian de pe 13 aprilie.

„Transferarea acestor baterii Patriot în alte țări terțe, cum ar fi Iordania sau chiar aliați arabi din Golf, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Bahrain sau chiar Arabia Saudită, cred că este, de asemenea, în cărți, deoarece Statele Unite caută să întărească apărarea antiaeriană în întreaga regiune” a spus Bohl.

Borsari argumentează că este crucial ca SUA și țările europene să achiziționeze bateriile israeliene PAC-2 pentru Ucraina.

„Deși nu sunt suficiente pentru a acoperi întregul front, ar spori semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei, pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile teroriste împotriva orașelor ucrainene. În vreme ce Israelul a rezistat până acum apelurilor de a oferi Ucrainei sprijin militar, presiunea SUA și a altora ar putea permite acest transfer”, a subliniat expertul.