Funcționarii Vaticanului, misiune imposibilă la funerariile Papei Francisc. Cum îi vor împăca pe liderii lumii
0Funeraliile de sâmbătă sunt un eveniment internațional la care participă unii lideri care nu ar apărea de obicei în aceeași încăpere.
În timp ce liderii lumii se îndreaptă spre Roma pentru funeraliile Papei Francisc de sâmbătă, funcționarii Vaticanului vor analiza logistica în încercarea de a evita stânjeneala diplomatică.
Ar trebui Donald Trump să fie ținut departe de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski? Sau președintele francez, Emmanuel Macron, sau liderul de stânga al Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, sau orice iranian care ar putea apărea? S-ar putea să fie ușurați de faptul că Vladimir Putin a declarat că nu va participa, dar se va aștepta toată lumea la locuri în primul rând?
Funeraliile papei oferă o ocazie neașteptată pentru diplomație internațională improvizată și întâlniri incomode. Funerariile de la ora 10:00 înseamnă că majoritatea șefilor de stat și liderilor politici vor ajunge la Roma vineri seara, cu o scurtă fereastră pentru întâlniri, dacă se dorește, scrie The Guardian.
„Va exista o dinamică potențial foarte interesantă la funeralii”, a declarat Francis Campbell, care a fost ambasadorul Regatului Unit pe lângă Sfântul Scaun între 2005 și 2011.
Ultima ocazie comparabilă, funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea din aprilie 2005, a fost „evenimentul diplomatic al anului”, potrivit Centrului de diplomație publică de la Universitatea din California de Sud. Acesta „a reunit numeroși lideri mondiali, inclusiv mulți care nu ar fi apărut în mod normal în aceeași țară, cu atât mai puțin în aceeași încăpere”.
Funeraliile au avut loc pe fondul intensității războiului din Irak, căruia Ioan Paul al II-lea i s-a opus. Când o imagine în prim-plan a chipului președintelui George Bush a apărut pe monitoarele mari de televiziune în aer liber, mulțimea a început să huiduie.
Bush s-a trezit stând aproape de liderii Iranului, Siriei și Cubei. El și aliatul său Tony Blair i-au tratat cu răceală.
În schimb, prințul Charles a comis o greșeală diplomatică strângând mâna președintelui paria din Zimbabwe, Robert Mugabe, care evitase o interdicție de călătorie impusă de UE pentru a participa la ceremonie. Se pare că Charles a fost luat prin surprindere când Mugabe s-a aplecat spre el pentru a-l saluta. O declarație ulterioară a precizat că „prințul găsește regimul actual din Zimbabwe detestabil”.
O altă strângere de mână, între președinții Israelului și Iranului, inamici de moarte, a fost văzută ca un moment potențial istoric - până când Mohammad Khatami din Iran a negat ulterior că strângerea de mână ar fi avut loc vreodată.
Între timp, China a boicotat funeraliile din cauza prezenței președintelui taiwanez. Vaticanul este una dintre puținele națiuni care au relații diplomatice cu Taiwanul, deși președintele acestuia nu va fi prezent sâmbătă la Roma.
Sfântul Scaun are trimiși în majoritatea țărilor lumii. Cunoscuți sub numele de nuncinos, aceștia au un rol diplomatic și religios.
„Ei știu lucruri pe care un ambasador obișnuit nu le știe”, a spus Campbell. „Oamenii tind să aibă mai multă încredere în preoți decât în diplomați, astfel încât nunții au acces la cantități uriașe de informații - în special în afara capitalelor sau în țările unde există conflicte.”
Sfântul Scaun a intervenit ocazional în spatele scenei pentru a încerca să rezolve o criză, a spus Campbell. „Dar nu face publicitate acestui lucru”, a adăugat el.
În 2007, Papa Benedict a contribuit la eliberarea a 15 marinari britanici capturați de Iran. „A cerut eliberarea lor de Paște, ca un gest de bunăvoință”, a spus Campbell. Intervenția a devenit cunoscută publicului abia după ce o informare confidențială a fost divulgată trei ani mai târziu.
Mai recent, Vaticanul a fost implicat în eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina și a pledat pentru pace în Gaza și Sudanul de Sud. La începutul acestui an, Vaticanul a intermediat un acord cu Cuba care a condus la eliberarea a sute de persoane încarcerate pentru participarea la proteste antiguvernamentale.
Papa Francisc a ajuns, de asemenea, la lumea musulmană, semnând o declarație istorică de fraternitate cu marele imam al-Azhar în prima vizită papală din istorie în peninsula arabă, în 2019.
„Unele țări occidentale au presupus că, deoarece religia nu mai contează în țara lor în aceeași măsură ca odinioară, prin urmare nu mai contează pentru restul lumii”, a spus Campbell.
"Dar Biserica Romano-Catolică are o răspândire globală masivă. Ea are relații diplomatice cu aproape toate țările și aproape 20% din populația lumii se identifică ca fiind catolică. Diplomația bisericii este profundă și vastă, dar adesea este invizibilă cu ochiul liber. Sfântul Scaun are o putere de convocare unică care se va manifesta sâmbătă."
Se încarcă comentariile...
