Europa trebuie să stea lângă Georgia

Dacă ne uităm la Europa de astăzi, este foarte clar că istoria nu a luat sfârşit şi că ea rămâne tragică. La douăzeci de ani după eliberarea a jumătate din continent se construieşte un nou zid în Europa – de data aceasta pe  teritoriul suveran al Georgiei.

Aceasta reprezintă o provocare importantă pentru cetăţenii, instituţiile şi guvernele Europei. Suntem oare gata să acceptăm schimbarea unilaterală, prin forţă, a graniţelor unui stat mic? Suntem dispuşi să tolerăm anexarea de facto a unor teritorii străine de către o putere mai mare?

Pentru ca aniversările istorice ale căderii zidului Berlinului şi prăbuşirii Cortinei de Fier să aibă sens pentru identitatea colectivă a Europei şi pentru viitorul ei, noi cerem liderilor celor 27 de democraţii ale UE să pună bazele unei strategii mai active pentru a ajuta Georgia, în mod paşnic, să îşi recâştige integritatea teritorială şi să obţină retragerea forţelor ruseşti staţionate ilegal pe teritoriul georgian.

Nimeni nu doreşte o confruntare cu Moscova sau întoarcerea la atmosfera ostilă a Războiului Rece. Dar, în mod  egal, este esenţial ca Uniunea Europeană şi statele sale membre să trimită un mesaj clar şi lipsit de  echivoc liderilor actuali ai Rusiei.

În primul rând, o mare putere va găsi sau va inventa întotdeauna un pretext pentru invadarea unui vecin cu a cărui independenţă nu este de acord. Ar trebui să ne amintim că Hitler i-a acuzat pe polonezi de începerea ostilităţilor în 1939, aşa cum Stalin a dat vina pe finlandezi când le-a invadat ţara, în 1940. În mod similar, în cazul Georgiei şi Rusiei, problema importantă este de a stabili ce ţară a invadat-o pe cealaltă, mai degrabă decât ce soldat a tras primul glonţ.

În doilea rând, eşecul democraţiilor occidentale de a răspunde la dezmembrarea unei naţiuni prietene, deşi una mică, poate avea consecinţe globale grave.

Ar fi un dezastru total dacă noi am trece cu vederea, în orice fel, asemenea practici, care ar putea să arunce continentul nostru în război şi care l-ar diviza mai mult decât a fost în secolul trecut.

Vaclav Havel, Valdas Adamkus, Mart Laar, Vytautas Landsbergis, Otto de Habsburg, Daniel Cohn-Bendit, Timothy Garton Ash, André Glucksmann, Mark Leonard, Bernard-Henri Lévy, Adam Michnik şi Josep Ramoneda.

Adaptare după "The Guardian"