Interviu AI nu dă încă oameni afară, dar ar putea opri angajările. Cine riscă să fie afectat primul în România

Geoffrey Hinton, supranumit „nașul AI”, avertizează că inteligența artificială ar putea duce la șomaj pe scară largă, în condițiile în care marile companii din tehnologie investesc masiv în sisteme capabile să facă mai ieftină munca realizată astăzi de oameni, scrie Fortune. În România nu vedem deocamdată concedieri masive din cauza AI, dar schimbarea a început deja: unele sarcini sunt automatizate, angajații pot face mai mult într-un timp mai scurt, iar firmele ar putea avea nevoie de mai puține recrutări. 

AI ar putea lăsa milioane de oameni fără joburi. Cine riscă să fie afectat Foto: Shutterstock

Cine riscă să fie afectat primul, vor dispărea locuri de muncă sau pur și simplu vor fi scoase mai puține posturi la concurs și ce competențe vor conta în următorii ani? Alexandru Dan, expert în inteligență artificială, CEO TVL Tech și profesor în cadrul Academiei de Studii Economice din București, explică pentru „Adevărul” cum începe să se schimbe piața muncii.

„Adevărul”: Vedem deja în companii din România situații în care inteligența artificială începe să înlocuiască oameni sau, deocamdată, vorbim mai degrabă despre automatizarea unor sarcini și despre angajați care trebuie să facă mai mult cu ajutorul AI?

Alexandru Dan: În România suntem încă mai mult în etapa de automatizare a unor sarcini decât în cea de înlocuire directă a oamenilor. Din proiectele pe care le vedem în companii, AI intră în procesarea documentelor, generarea de rapoarte, suport, analiză de date, marketing, vânzări și dezvoltare software.

Datele Eurostat confirmă că suntem încă la începutul erei AI în România. În 2025, doar 5,21% dintre companiile românești cu minimum zece angajați utilizau tehnologii AI, față de aproape 20% la nivelul Uniunii Europene. România avea cea mai redusă rată de adopție din UE.

Efectul pe care îl văd deja este creșterea capacității individuale. Un angajat care folosește eficient AI poate procesa mai multe date, poate afla informații valoroase și poate lua decizii inteligente în cel mai scurt timp.

În timp, vor crește așteptările de creștere a productivității angajaților în toate domeniile de activitate.

Care sunt angajații cei mai expuși în următorii ani? Sunt mai vulnerabile joburile de început de carieră?

Cele mai expuse sunt rolurile în care o proporție mare din activitate poate fi descrisă ca o succesiune de sarcini digitale relativ standardizate: căutare de informații, redactare, clasificare, analiză preliminară, suport pentru clienți sau programare repetitivă.

Statisticile arată deja că programatorii, reprezentanții de customer service și analiștii financiari sunt printre ocupațiile cu expunere ridicată la AI. Cercetările găsesc și un semnal în zona de 22–25 de ani, unde rata de intrare în ocupațiile foarte expuse a scăzut cu aproximativ 14% față de nivelul din 2022, însă rezultatul este încă la limita semnificației statistice.

O parte din activitățile prin care un junior învăța o profesie pot fi făcute acum de AI. PwC arată că rolurile junior expuse AI cer deja de șapte ori mai frecvent competențe asociate tradițional unor angajați mai experimentați, precum judecată, leadership sau gândire strategică.

Există riscul ca firmele să nu concedieze neapărat oameni din cauza AI, ci pur și simplu să nu mai angajeze?

Da, cred că acesta poate fi unul dintre primele efecte importante. Este mult mai simplu pentru o companie să nu mai deschidă cinci poziții noi decât să concedieze cinci oameni existenți.

Dacă o echipă de zece persoane își crește productivitatea cu ajutorul AI, compania poate continua să crească fără să mărească echipa în același ritm. Efectul apare atunci în statisticile de recrutare înainte să apară în statisticile de concedieri.

Vedem deja semnale în această direcție pentru tineri. Deocamdată nu se vede o creștere clară a șomajului în ocupațiile cele mai expuse la AI, dar se poate observa o încetinire a angajărilor pentru persoanele între 22 și 25 de ani.

Cum se schimbă valoarea unui angajat atunci când AI poate prelua o parte dintre competențele pentru care acesta era plătit?

Valoarea se deplasează către competențele care rămân greu de automatizat complet. Contează tot mai mult capacitatea de a defini corect problema, cunoașterea domeniului, judecata profesională, verificarea rezultatului, asumarea unei decizii și capacitatea de a lucra cu alți oameni.

În același timp, apare o competență nouă: abilitatea de a organiza munca AI. Angajatul valoros va ști să combine modele, instrumente, agenți și datele companiei într-un proces de lucru controlabil și verificabil.

Competențele cerute în joburile foarte expuse la AI se schimbă de peste două ori mai rapid, iar rolurile cer mai multe abilități precum judecata, creativitatea și leadershipul.

Competențele AI sunt asociate și cu o creștere salarială semnificativă.

Ce ar trebui să facă acum un angajat care se teme că meseria lui ar putea fi afectată de AI?

Primul pas este să învețe foarte bine instrumentele AI relevante pentru profesia sa. Folosirea unui chatbot este doar nivelul de bază. Următorul nivel înseamnă automatizarea unor fluxuri de lucru, utilizarea agenților AI, conectarea AI la date și verificarea sistematică a rezultatelor.

Apoi trebuie să își analizeze propria meserie la nivel de sarcini. Care activități pot fi automatizate astăzi, care vor putea fi automatizate peste doi sau trei ani și unde rămâne necesară experiența umană?

Cred că fiecare profesionist trebuie să încerce să urce către activitățile în care există context, decizie, responsabilitate și expertiză de domeniu. World Economic Forum estimează că aproape 40% dintre competențele utilizate astăzi la locul de muncă se vor modifica până în 2030.

Geoffrey Hinton avertizează că AI ar putea provoca șomaj la scară largă. Este un scenariu realist?

Eu nu împărtășesc această perspectivă foarte alarmistă. În tehnologie am văzut multe predicții extreme despre dispariția locurilor de muncă, inclusiv din partea unor personalități foarte cunoscute precum Elon Musk, iar multe dintre ele nu s-au confirmat în forma și în ritmul în care au fost prezentate.

Geoffrey Hinton ridică riscuri reale, care trebuie analizate, dar cred că uneori concluziile sale despre impactul social al AI merg mult mai departe decât ceea ce ne arată în prezent economia și piața muncii.

Economia are mecanisme puternice de adaptare. Tehnologia elimină anumite activități, creează altele și schimbă competențele necesare. Același lucru s-a întâmplat cu industrializarea, calculatoarele, internetul și automatizarea software.

Cred că AI va produce o restructurare importantă a muncii, iar unele profesii și anumite poziții vor fi afectate. În același timp, vor apărea roluri noi, companiile vor dezvolta produse noi și productivitatea mai mare va crea noi oportunități economice.

Pentru România, riscul mai mare ar fi să reacționăm defensiv și să adoptăm AI prea încet. Avem deja un decalaj important față de media europeană în utilizarea AI de către companii. Dacă vrem să rămânem competitivi, trebuie să accelerăm adoptarea tehnologiei, educația și reconversia profesională.

Nu cred că soluția este să încercăm să protejăm oamenii de AI. Trebuie să-i pregătim să lucreze cu AI. Companiile trebuie să investească în oameni și tehnologie în paralel, iar angajații trebuie să își adapteze continuu competențele. Societatea se va ajusta la această schimbare, dar viteza cu care ne adaptăm va conta foarte mult.