Analiză. De unde va porni următoarea criză economică mondială

Tot mai multe organisme financiare şi analişti economici au identificat mai multe semne care prevestesc declanşarea unei crize economice. Chiar şi Nouriel Roubini, supranumit profetul crizei, a nominalizat câteva pericole.

Într-un raport emis înaintea unei întâlniri cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional a avertizat asupra unui risc major ca economia globală să sufere un nou şoc extins, scrie presa internaţională. SUA şi Uniunea European riscă şocuri negative în economie, scrie EUObserver, reluând atenţionările FMI. 

Franţa şi Germania ar putea fi cel mai grav afectate de o încetinire globală a ritmului de creştere, din cauza protecţionismului american, precum şi a noilor dispute comeciale. Războiul comercial al lui Donald Trump cu Beijingul şi cu Europa trage în jos creşterea globală în acest an şi va avea reverberaţii şi în 2019.

Războiul comercial dintre Statele Unite şi China este o umbră pe tabloul economiei mondiale, a subliniat Fondul Monetar Internaţional (FMI), care a revăzut în scădere, pe 9 octombrie, prognoza de creştere pentru 2018 şi 2019. 

FMI, care arată cu degetul riscurile din jurul crizei valutelor în anumite ţări emergente, mizează acum pe o creştere a produsului intern brut (PIB) mondial de 3,7% pentru 2018 şi 2019, în scădere cu 0,2 puncte faţă de previziunea sa anterioară.  

„Creşterea economică mondială este în continuare solidă în comparaţie cu ce a fost mai devreme în acest deceniu, dar pare să se fi plafonat“, a comentat într-o conferinţă de presă Maurice Obstfeld, economistul şef al FMI. „Politica comercială reflectă contextul politic şi contextul politic este incert în mai multe ţări, ceea ce reprezintă riscuri suplimentare“, a avertizat el în cursul unei conferinţe de presă la Bali, în Indonezia, unde se deschid marţi reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale. 

„Când cele mai importante două economii mondiale - Statele Unite şi China - se înfruntă“, acest lucru „creează o situaţie în care toată lumea va suferi“. Şi „creşterea este mult mai inegală“ decât în urmă cu şase luni, a arătat economistul, care îşi încheie mandatul în decembrie. 

Expansiunea este deci mai puţin sincronizată între ţări, mai puţine economii participă la ea, în vreme ce datoria publică şi cea a întreprinderilor atinge noi recorduri, remarcă Fondul. 

Deocamdată, previziunile de creştere în 2018 ale Statelor Unite şi ale Chinei, primele două puteri economice ale lumii, au fost menţinute la +2,9% şi respectiv +6,6%, adică ritmuri încă foarte susţinute. 

Pentru Statele Unite, creşterea prevăzută se situează deasupra celei a ţărilor avansate (+2,4%), în vreme ce pentru China ea o depăşeşte uşor pe cea a regiunii Asiei în dezvoltare (+6,5%). 

Dar FMI estimează o încetinire a creşterii în 2019 la 2,5% pentru Statele Unite şi +6,2% pentru China. Şi mai mult, de vreme ce noile previziuni nu includ celelalte ameninţări ale lui Donald Trump, printre care noi taxe pe alte mărfuri chinezeşti în valoare de 267 de miliarde de dolari. Asta ar echivala cu taxarea totalităţii exporturilor chinezeşti spre Statele Unite. 

„A evita reacţii protecţioniste şi a găsi soluţii susţinând cooperarea pentru promovarea creşterii comerţului cu bunuri şi servicii rămâne esenţial pentru a păstra şi a extinde creşterea mondială“, insistă FMI. 

Încetinire economică în Europa 

Fondul Monetar Internaţional se îngrijorează în special de o nouă intensificare a tensiunilor comerciale care ar putea crea ceva mai multă incertitudine, eroda încrederea întreprinderilor şi a pieţelor financiare, conduce la mai multă volatilitate financiară şi încetini în sfârşit investiţiile şi comerţul, motoarele creşterii mondiale. 

Fondul a scăzut de asemenea prognoza de creştere a zonei euro la 2% în acest an (-0,2 puncte), din care cea a Germaniei (+1,9%) şi a Franţei (+1,6%), ale căror exporturi suferă din cauza încetinirii economice în China. 

FMI a revăzut deja în scădere creşterea volumului comerţului mondial la 4,2% în acest an (-0,6 puncte) şi la 4% anul viitor (-0,5 puncte). În total, PIB mondial s-ar putea reduce cu 0,8% până în 2020, faţă de 0,5% cât era estimat în iulie. 

Cădere pe bursele asiatice, antrenate de prăbuşirea de pe Wall Street

Pieţele asiatice au deschis şedinţa de joi în scădere, influenţate de Wall Street, care a închis şedinţa de miercuri la cel mai scăzut nivel din februarie. Indicele japonez Nikkei a scăzut cu 3,9%, cea mai mare cădere din martie, iar indicele chinez Shanghai Composite a ajuns la cea mai redusă valoare din 2014, cu 3,9% mai puţin. 

În Coreea de Sud indicatorul Kospi a pierdut 3,4%, iar indicele australian S&P/ASX 200 a scăzut cu 2,4%. Piaţa americană a suferit o cădere puternică la închiderea de miercuri, generată de temerile legate de inflaţie, tensiuni comerciale, randamentele titlurilor de stat şi evoluţia dobânzilor, astfel încât indicele S&P a căzut cu 3,29%, cea mai mare depreciere din februarie. „Este, probabil, începutul unei corecţii”, spune Oliver Pursche, vicepreşedinte şi strateg şef la Bruderman Asset Management în New York. 

Cea mai mare cădere au suferit-o companiile din tehnologie, indicele S&P tehnologic înregistrând o depreciere de 4,77%, cea mai mare din 2011. Preşedintele Donald Trump, care a marcat prin mesaje pe Twitter ascensiunea fulminanată a pieţelor din acest an, a învinovăţit Rezerva Federală – Fed şi creşterea dobânzilor. 

„Este o corecţie pe care o aşteptăm de mult timp, dar chiar nu sunt de acord cu ceea ce Fed face”, a spus Trump reporterilor înaintea unei întâlniri politice în Pennsylvania. Bursa americană se află în cea mai îndelungată perioadă de creştere pe care a avut-o vreodată, începută în martie 2009. De atunci indicele S&P a crescut de patru ori, ceeac e face ca mulţi investitori să se întrebe când se va sfârşi această cursă.

Mişcarea de panică de pe bursele mondiale a fost provocată de o declaraţie dură a lui Donald Trump împotriva băncii centrale americane şi de o nouă majorare a dobânzilor de intervenţie ale Federal Reserve, aşteptată în decembrie, arată analiştii consultaţi de AFP. La care se adaugă o declaraţie a şefei FMI, Christine Lagarde, care a spus că valorile bursiere sunt "extrem de înalte".

Bursa de la Tokyo a închis în scădere cu 3,89% iar cea din Shanghai cu 5%. Şi Bursa din Hong Kong evolua în scădere puternică, de aproape 4%. Acest trend a influenţat şi Europa: Paris a deschis în scădere cu - 1,50%, Londra - 1,35% iar Frankfurt - 1,31%.

Pieţele sunt "ameninţate", spune Stephen Innes, specialist pentru Asia-Pacific la OANDA, în opinia căruia "pariurile sunt deschise" în ceea ce priveşte evoluţia scenariului.

"Este un cumul de motive: căderea Wall Street, creşterea dobânzilor de intervenţie pe termen lung, noi îngrijorări privind relaţiile comerciale dintre China şi Statele Unite şi o atitudine prudentă înainte de anunţarea rezultatelor companiilor", a explicat pentru Bloomberg Juichi Wako, de la Nomura Securities, în Tokyo

Investitorii au fost influenţaţi şi de comentariile de miercurea trecută făcute de Jerome Powell, preşedintele Fed, care a spus că banca centrală este "încă foarte departe" de dobânzile "neutre" la care aspiră, cele care favorizează creşterea fără a susţine însă majorarea preţurilor. O modalitate de a sugera că sunt aşteptate mai multe majorări ale dobânzilor în lunile următoare.

De atunci, randamentele pentru obligaţiunile americane au crescut.

Ce spune Nouriel Roubini

Nouriel Roubini, economist american şi profesor universitar al Şcolii de Afaceri Stern din cadrul Universităţii din New York, care a prezis Criza economică mondială din 2007–2010 încă din anul 2005, supranumit profetul crizei, a prezentat în cotidianul francez „Les Echo“, o serie de motive care anunţă o nouă criză.

Potrivit lui Roubini, prima cauză are  ar putea să ducă la o criză sau măcar o recesiune în economia mondială, ar fi , culmea, chiar creşterea solidă a economiei americane care a depăşit potenţialul. Până în anul 2020, creşterea economică americană se va epuiza şi are toate şansele să se transforme în recesiune.

În al doilea rând, Rezerva Federală americană a anunţat deja că va creşte dobânzile, un proces care chiar se întâmplă. În acest moment, dobânda la dolar este de 2,25% şi conform anunţului Rezervei Federale va ajunge până în anul 2020 la 3,5%.

În aceste condiţii, inflaţia va urca în condiţiile în care preţul ţiţeiului dă semne de creştere. De altfel, investitorii pe pieţele internaţionale au luat deja în calcul creşterea inflaţiei începând să îşi orienteze investiţiile de pe piaţa de capital către obligaţiuni, cea mai bună dovadă în acest sens fiind creşterea din ultima perioadă a randamentelor la obligaţiunile americane.

Totodată, celelalte bănci centrale şi în special Banca Centrală Europeană vor normaliza în următoarea perioadă politica monetară, ceea ce înseamnă că se va trece la creşterea dobânzilor.

În al treilea rând, războiul comercial aflat în derulare care opune administraţia Trump marilor blocuri comerciale ale lumii. Este un fel de război care seamănă cu principiul singur împotriva tuturor. Adică, administraţia americană a impus deja taxe vamale în relaţia cu economia chineză, a anunţat că doreşte să schimbe tratatele comerciale cu Uniunea Europeană sau cu Japonia şi a încheiat deja acorduri cu Mexic şi Canada. În aceste condiţii, economiştii se aşteaptă ca inflaţia să crească în toate marile economii ale lumii.

În al patrulea rând, arată Nouriel Roubini, Europa se confruntă cu o creştere economică lentă în condiţii de fricţiuni comerciale. Europa are o problemă la orizont numită Italia. Politicile bugetare ale Italiei riscă să crească datoria suverană a zonei euro existând în acelaşi timp, probabilitatea ca politicienii aflaţi la putere în Italia să apese din nou pe pedala ieşirii din zona euro.

În al cincilea rând, pieţele bursiere mondiale sunt la maxime istorice. Ceea ce arată că, mai devreme sau mai târziu, o corecţie este inevitabilă. În acelaşi timp, pieţele imobiliare ating şi ele valori maxime în tot mai multe economii. Totodată, companiile şi statele au ajuns la un grad record de îndatorare. Ceea ce va face ca rostogolirea datoriilor să fie tot mai scumpă.

Îndatorare masivă, creştere economică ajunsă în faza finală şi maxime istorice pe pieţe. Toate aceste evoluţii arată că economiile dezvoltate au marje foarte mici de a mai stimula creşterea economică. În plus, asupra statelor planează spectrul populismului care poate aduce schimbări în politică şi în politicile economice. În Europa, de exemplu, ascensiunea unor partide populiste poate să întârzie reformele aşteptate în zona euro sau în Uniunea Europeană.

Roubini crede că acum statele au marje de manevră mult mai mici de a lupta cu crizele care pot apărea. Ceea ce le face vulnerabile în faţa unor potenţiale crize. De accea, criza şi recesiunea de mâine vor fi mai severe şi mai lungi decât cea de ieri, avertizeaz Nouriel Roubini.

Avertismentul Moody's

Şi economiştii de la agenţia Moody's trag un puternic semnal de alarmă cu privire la Zona Euro. Următoarea recesiune ce se va produce în uniunea monetară ar putea fi mai rea decât precedenta întrucât băncile centrale şi-au epuizat deja „artileria grea“ pe care o aveau la dispoziţie pentru înfruntarea unei noi crize.

Potrivit agenţiei, guvernele din Italia, Spania şi Franţa nu au reuşit să reducă sensibil datoria ţărilor lor, iar BCE continuă să tipărească bani în cadrul programului de relaxare cantitativă. În plus, guvernele ţărilor cu economii slabe au făcut „exagerat de puţin“ pe frontul reformelor, rămân necompetitive şi confruntându-se cu niveluri ridicate de şomaj. 

„Dacă intervine o situaţie care va pune presiune pe sistemul financiar, emitenţii de datorie şi responsabilii cu elaborarea politicilor vor dispune de mai puţine posibilităţi pentru a înfrunta consecinţele unei astfel de presiuni“ subliniază analiştii de la Moody's în raportul lor.

„Cu cât trece timpul, marjele de manevră continuă să se îngusteze pentru că tendinţele pe termen lung, precum îmbătrânirea populaţiei, accentuează problemele generate de absenţa dinamismului în economie“. „Acest lucru va adânci impactul unei noi recesiuni în Europa în raport cu crizele anterioare“, avertizează analiştii Moody's. 

Avertismentul Băncii Angliei

Banca Angliei şi-a exprimat cel mai ferm avertisment privind soarta instrumentelor derivate care vor ajunge la scadenţă după Brexit, valoarea acestora - 41 de mii de miliarde de lire sterline - devenind o vulnerabilitate uriaşă la adresa stabilităţii economiei europene, dacă autorităţile de reglementare nu rezolvă urgent această problemă. 

Oficialii BoE au declarat că reprezentanţii caselor de compensare ar trebui să discute cu băncile europene să regleze aspectele care ţin de conformitate cu legislaţia europeană. Pentru că, în final, băncile din UE ar suporta costurile, a avertizat BoE în raportul trimestrial privind riscurile la adresa stabilităţii financiare. 

BoE estimează că firmele cu sediul în UE deţin contracte derivate de tip over-the-counter cu o valoare noţională de 69 de mii de miliarde de lire sterline la casele de compensare din Regatul Unit. Piaţa OTC (over-the-counter) este o piata descentralizată, spre deosebire de o bursă, unde dealerii aflaţi în zone geografice diferite sunt conectaţi prin telefoane şi computere. Această piaţă este dedicată instrumentelor financiare care nu sunt listate pe o bursă de acţiuni sau instrumente derivate. 

Conform unui raport al Băncii Internaţionale a Reglementelor (BIS) pe o piaţă OTC nu există centralizarea ordinelor şi nici a decontării care este indispensabilă pentru o piaţă bursieră. Tranzacţiile sunt bilaterale, toţi termenii pot fi negociabili iar preţurile tranzacţiilor OTC nu sunt publice.

O mare parte din cele 69 de mii de miliarde de lire sterline - mai exact 41 de mii de milirde  - va ajunge la  maturitate imediat după martie 2019, când Marea Britanie urmează să părăsească UE. Apelul BoE a fost dublat şi de cel al Asociaţiei Internaţională de Swap şi Derivate, care se ocupă de această industrie. Grupul a cerut UE să pregătească cadrul legislativ pentru a se evita un impas costisitor. 

BoE a avertizat în mod constant în ultimul an despre faptul că Brexit induce o incertitudine juridică privind soarta unor cantităţi mari de contracte financiare, de la poliţe de asigurare la instrumente derivate. Dar, deşi Bruxelles-ul a contestat în bună parte analiza BoE,  a admis totuşi că piaţa instrumentelor derivate reprezintă un risc potenţial pentru stabilitatea financiară. Comisia nu a dezvăluit încă măsurile de urgenţă pe termen scurt pe care le pregăteşte în vederea prevenirii potenţialelor probleme.

Guvernul britanic a declarat că va autoriza casele de compensare europene şi va acorda permisiuni temporare care să permită companiilor financiare să-şi continue activitatea. Însă, niciun anunţ similar nu a venit din partea UE, deşi majoritatea businessului european cu instrumente derivate se desfăşoară la Londra. 

Organismele de reglementare, cum ar fi Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe, au declarat că vor încheia o serie de memorandumuri de înţelegere cu autorităţile britanice de reglementare, dar negocierile se lasă încă aşteptate.