Speriaţi de costurile Brexit, tot mai mulţi britanici vor un nou referendum pe această temă

FOTO Arhivă

Speriaţi de costurile ieşirii din Uniunea Europeană, tot mai mulţi britanici cer oprirea negocierilor sau încă un referendum pe această temă. Cea mai mare asociaţie a oamenilor de afaceri din Marea Britanie a avertizat că economia ţării s-ar putea prăbuşi dacă Regatul Unit nu va rămâne în UE după 2019.

Un nou referendum privind ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană devine din ce în ce mai probabil, a declarat Vernon Bogdanor, profesor de istorie şi ştiinţe politice la Kings's College din Londra, citat de The Guardian. La ora actuală, doar liberal-democraţii promit organizarea unui al doilea referendum cu privire la orice acord care va rezulta în urma negocierilor privind modalităţile de ieşire din UE cu Bruxelles-ul. Laburiştii au exclus posibilitatea unui nou referendum în timpul alegerilor, dar după succesul nesperat obţinut de ei la alegerile parlamentare anticipate din iunie, pus de analişti pe seama „răzbunării“ britanicilor  care doresc să rămână în UE, ar putea să=şi schimbe poziţia.

Chiar dacă pentru moment, organizarea unui al doilea referendum este puţin probabilă, premierul  Theresa May care a rămas fără majoritate în Camera Comunelor, în urma înfrângerii partidului său conservator în alegerile pe care ea însăşi le-a convocat, ar putea fi nevoită să recurgă la acest demers.

„Brexitul ridică probleme fundamentale pentru viitorul ţării. Acesta este motivul pentru care acordul final necesită nu numai acordul Parlamentului, ci şi al oamenilor”, a subliniat Bogdanor.

BBC a prezentat o analiză , pe baza observaţiilor guvernatorului Băncii Angliei şi a altor specialişti, din care reiese că incertitudinea faţă de Brexit apasă simţitor asupra economiei. Banca a scăzut prognoza de creştere din acest an până la 1,7%, faţă de prognoza anterioară de 1,9% făcută în luna mai. De asemenea, şi-a redus prognoza pentru 2018 de la 1,7% la 1,6%.

Lira sterlină a scăzut la nivelul minim din ultimele nouă luni faţă de euro, după revizuirea descendentă a previziunilor de creştere. Investiţiile în afaceri au fost mai lente decât s-ar fi aşteptat — din cauza lui Brexit. Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a declarat că  incertitudinea Brexit a lovit, de asemenea, negocierile, inclusiv cele salariale.

„Există un element de incertitudine al Brexit care afectează negocierile salariale. Unele firme, chiar un număr semnificativ , sunt mai puţin dispuse să acorde creşteri mai mari ale salariilor, având în vedere faptul că nu este atât de clar ce fel de acces pe piaţă vor avea în următorii câţiva ani", a spus Mark Carney.

La rândul său, fostul director general al Camerelor de Comerţ din Marea Britanie şi co-preşedinte al grupului de lobby pro-Brexit „Leave Lane Leave“, John Longworth, a declarat că este de acord că încrederea în afaceri este „mai mică decât ar trebui să fie“.

Analistul BBC Simon Jack  consideră că restrângerea veniturilor va deveni mai strictă de aici încolo şi va dura mai mult decât s-a crezut anterior. „În prezent, preţurile sunt în creştere cu 2,6%, în timp ce salariile cresc doar cu 2%. Acest decalaj se aşteaptă să se mărească spre finele acestui an“, a declarat  Simon Jack. „Inflaţia este de aşteptat să atingă un maxim de aproximativ 3% în octombrie, datorită creşterii valorii preţurilor de import cauzată de scăderea lirei sterline“.

Atunci când preţurile cresc mai repede decât salariile, în fiecare zi devenim mai săraci, spune Simon Jack. 

Avertismentul oamenilor de afaceri 

Cea mai mare asociaţie a oamenilor de afaceri din Marea Britanie a avertizat că economia ţării s-ar putea prăbuşi dacă Regatul Unit nu va rămâne în UE după 2019.

Asociaţia directorilor de companii (IoD) a cerut premierului Theresa May să prelungească perioada de negocieri de doi ani, argumentând că este „cea mai simplă soluţie" pentru a salva Marea Britanie de haosul postBrexit.

Termenul-limită actual până la care Marea Britanie poate negocia un acord de retragere cu UE este martie 2019.

Deşi recunoaşte că această măsură ar crea tensiuni în plan politic, dacă Guvernul deja vulnerabil s-ar întoarce în direcţia opusă, IoD susţine că este o măsură care se impune.

De asemenea, IoD a cerut premierului să insiste ca Regatul Unit să rămână pe piaţa unică pe parcursul unei perioade de tranziţie şi să rămână sub jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie şi în cadrul Uniunii Vamale.

Propunerile au fost susţinute de una dintre cele mai proeminente personalităţi din domeniu afacerilor din Regatul Unit, Sir Martin Sorrell, care a declarat pentru The Independent că le-ar sprijini bucuros pentru a evita o situaţie de incertitudine.

Însă Guvernul a afirmat deja că Curtea Europeană de Justiţie va înceta să îşi exercite controlul asupra afacerilor din Marea Britanie din momentul în care Brexit se va produce.

Este puţin probabil ca negociatorii din partea UE să admită o prelungire. Orice prelungire a termenului-limită ar trebui să fie convenită în unanimitate cu toate statele membre ale UE.

Marea Britanie este pregătită să plătească o factură a Brexitului de 40 de miliarde de euro

Marea Britanie este pregătită să plătească până la 40 de miliarde de euro Uniunii Europene în cadrul încheierii socotelilor financiare care va însoţi ieşirea sa din UE, scrie The Sunday Telegraph citând surse guvernamentale, relatează AFP.

Este pentru prima oară când se avansează dintr-o sursă britanică o sumă a viitoarei facturi a Brexitului. Suma evocată este mult mai mică decât cea de până la 100 de miliarde de euro evocată la Bruxelles.

Potrivit ziarului, care scrie că susţine că are informaţia de la responsabili guvernamentali sub protecţia anonimatului, Marea Britanie va fi pregătită să plătească până la 40 de miliarde de euro, cu condiţia ca UE să accepte să negocieze reglarea conturilor în cadrul unui acord general cu privire la relaţiile viitoare între Londra şi blocul european şi mai ales la relaţiile comerciale.

Bruxellesul apreciază, la rândul său, că nu pot începe discuţii despre un acord de liber-schimb, că este necesar să se facă mai întâi progrese în rezolvarea părţii financiare, cu privire la drepturile cetăţenilor europeni cu reşedinţa în Marea Britanie şi în problema frontierei dintre Ulster şi Irlanda.

Potrivit The telegraph, oficiali britanici intenţionează să propună o tranzacţie în care Marea Britanie să continue să efectueze plăţi anuale în valoare de zece miliarde de euro net către UE timp de până la trei ani după ieşirea sa din UE, care urmează să aibă loc în martie 2019.

Aceste sume, care ar urma să fie plătite în schimbul unui acces la Londrei pe piaţa unică, contituie ”un acont” din factura finală. Negociatorul şef al UE, francezul Michel Barnier, a refuzat până acum să citeze în mod public vreo valoare a facturii plecării Regatului Unit.

El a declarat că ”metodologia” care va fi folosită să se stabilească cât va plăti Marea Britanie urmează să fie elaborată în cursul primei faze a negocierii Brexitului, care se încheie în octombrie.

O serie de oficiali de rang înalt din UE au confirmat pentru AFP estimarea europeană de 100 de miliarde de euro.