Referendum în Danemarca. Danezii au votat să menţină derogările de la regulile UE privind justiţia şi afacerile interne
0
Alegătorii danezi au votat clar să menţină derogările de care beneficiază ţara lor de la regulile Uniunii Europene privind justiţia şi afacerile interne, într-un referendum naţional desfăşurat joi, relatează DPA în pagina electronică.
„Rezultatele au venit, este un NU clar“, a declarat într-o conferinţă premierul Lars Lokke Rasmussen. „Deşi speram la un rezultat diferit, desigur că voi respecta deplin acest rezultat“, a adăugat el.
După numărarea tuturor voturilor, cei care se opun eliminării derogărilor de care beneficiază Danemarca au obţinut 53,1%, în timp ce tabăra care voia introducerea unui sistem ce permite adoptarea unor legi europene de la caz la caz a obţinut 46,9%, au relatat televiziunile DR şi TV2.
„Danezii au refuzat să facă un pas înainte“, a afirmat premierul, declarându-se însă convins că alegătorii sunt în favoarea unei mai bune cooperări transfrontaliere împotriva criminalităţii, pentru care Guvernul va continua să lucreze.
„Motivul pentru care danezii au refuzat să aprobe propunerea noastră este incertitudinea, iar Europa se confruntă cu alte probleme, precum criza refugiaţilor“, a precizat Rasmussen.
El a adăugat că Guvernul său va demara eforturile de a renegocia apartenenţa Danemarcei la agenţia de luptă împotriva criminalităţii transfrontaliere Europol, care a ieşit în evidenţă după atentatele teroriste de la Paris.
Rasmussen a discutat rezultatele cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. El se va întâlni cu cei doi oficiali la Bruxelles, pe 11 decembrie.
Luni, premierul se va întâlni cu liderii fiecărui partid danez pentru a discuta modul în care vor proceda.
Derogările Danemarcei
În 1993, Bruxellesul a acordat Danemarcei, membră a UE din 1973, abilitatea de a opta să nu participe la regulile Uniunii Europene privind justiţia şi afacerile interne. Derogarea a fost introdusă după ce danezii au votat împotriva Tratatului de la Maastricht, care a pus baza multor instituţii europene.
Ţara scandinavă a optat de asemenea să nu facă parte din zona euro şi să nu adopte regulile de apărare ale blocului comunitar.
Dar de la adoptarea Tratatului de la Lisabona în 2009, UE a obţinut mai multă influenţă, inclusiv în ceea ce priveşte Europol, determinând realinierea apartenenţei Danemarcei.
Liberalii lui Rasmussen şi social-democraţii, principalul partid de opoziţie, au făcut parte dintr-o alianţă de cinci formaţiuni care au pledat pentru eliminarea derogărilor, argumentând că este nevoie de reformă.
Printre oponenţii eliminării derogărilor s-au numărat Lista Unităţii (stânga) şi Partidul Poporului Danez (DPP, eurosceptic), care au subliniat că alegătorii s-au opus renunţării la suveranitate.
DPP, cunoscut pentru poziţia dură împotriva imigraţiei, a argumentat că un sistem de participare selectivă la anumite măsuri ar însemna că Danemarca va fi nevoită în final să adopte politicile UE privind refugiaţii.
Susţinătorii eliminării derogărilor apreciau că Danemarca ar trebui să accepte un sistem de adoptare selectivă a legilor UE, de la caz la caz, similar celor din Irlanda şi Marea Britanie.
Rasmussen afirma că aceasta ar fi calea sigură, care ar permite ţării „să rămână în Europol şi să coopereze împotriva criminalităţii“.
Aprobarea acestui sistem ar fi însemnat că Danemarca trebuia să adopte 22 de legi existente ale UE, de la dreptul familiei până la dreptul comercial.
Aproximativ 72% dintre cei 4,1 milioane de cetăţeni cu drept de vot au participat la referendumul de joi.
Se încarcă comentariile...
