Răspunsul UE către Libia, între determinare și reticență

Cuvinte mari, pași mici - așa ar putea fi caracterizată reacția Uniunii Europene la revoluția violentă din Libia. Liderii UE i-au cerut astăzi lui Gaddafi să părăsească puterea "imediat", însă spun că "soarta libienilor este în mâinile lor".

Vorbind după summitul din Bruxelles de vineri(11 martie), Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, a spus: "Avem un regim care s-a întors împotriva propriului popor. Problema are un nume și numele ei este Gaddafi - trebuie să plece."

Reacția UE și NATO la violența din Libia, în urma căreia au murit, potrivit organizației Human Rights Watch, peste 6,000 de oameni a fost, în general foarte puternică. "Există un vânt de schimbare care bate in direcția democrației," au spus Comisia Europeană și NATO săptămâna aceasta. "Este strigător la cer," a mai spus NATO. "Este inacceptabil," au spus liderii UE.

Răspunsul UE de vineri a fost, însă, unul moderat. "Nu ar trebui să supraestimăm ce putem face pentru Libia, însă nu trebuie nici să subestimăm poziția noasrtă," a spus președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. "Scopul nostru nu este să determinăm viitorul Libiei și al poporului libian, aceasta este responsabilitatea lor până la urmă".

Citește aici ce au decis liderii UE în urma summitului extraordinar consacrat situației din Libia.

Uniunea Europeană, trasă în direcții contrare de proprii membri

Decizia UE adoptată astăzi este un compromis între poziția unor state precum Franța și alte țări membre. Franța și-a surprins vecinii europeni ieri, inclusiv Germania, când a declarat că recunoaște Consiliul Național de Tranziție al Libiei ca și guvern de facto.

Miniștrii de externe ai UE întruniți joi (10 martie) la Bruxelles într-o ședință extraordinară, au spus că a recunoaște Consiliul Național de Tranziție (CNT), o mișcare anti-Gaddafi din estul țării ca și guvern de facto ar fi o idee "prematură".

Motivația miniștrilor a fost că acest consiliu "de tranziție" acționează în estul Libiei, în jurul celui de-al doilea oraș ca importanță din țară, Benghazi, și nu deține controlul asupra instituțiilor centrale din Tripoli.

În urma summitului de astăzi de la Bruxelles, președintele Traian Băsescu a spus, de asemenea, că România se pronunţă împotriva recunoaşterii CNT-ului. "Consiliul Naţional de Tranziţie poate avea doar rol de interlocutor în lipsa unei alte structuri. Dar cât de credibil poate fi un consiliu condus de un fost ministru al lui Gaddafi?", a spus Traian Băsescu.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, consideră însă CNT "un interlocutor", în ciuda compoziției sale controversate, însă spune că "nu este singurul interlocutor din zonă".

Taberele separate ale UE nu sunt ceva nou săptămâna aceasta la Bruxelles. UE a decis marți (8 februarie) să adopte o strategie pentru înființarea unui Parteneriat pentru democraţie şi prosperitate comună cu sudul Mediteranei, care ar lega asistența oferită de UE Africii de Nord de anumite presiuni politice și economice pentru tranziția către democrație. Statele membre nu au căzut însă de acord - va reuși noul parteneriat să remedieze ceva în Africa de Nord ? Părerile sunt împărțite: în timp ce Anglia și Franța susțin schimbări politice și economice puternice în zonă, Italia și Malta preferă sa-și păstreze relațiile de vecinătate și oportunitătile comerciale cu Africa de Nord fără condiționalități politice.

Malta a întârziat și adoptarea unor sancţiuni suplimentare în Libia, spunând că trebuie să existe mai întâi o evaluare atentă a felului în care piețele europene vor fi afectate. Unul dintre motivele Maltei ar putea fi interesul financiar al țării în Autoritatea de Investiții libiană, care deţine acțiuni de miliarde de euro în multe state membre ale UE.

Franța și Anglia, împreună

Președintele francez Nicholas Sarcozy și omologul său britanic, David Cameron au trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy înainte de începerea summitului de vineri (11 martie). Aceștia au spus că sprijină eforturile Consiliului Național de Tranziție din estul Libiei de a forma un guvern reprezentativ și responsabil. "Ar trebui să trimitem un mesaj politic clar că recunoaștem puterea consiliului de a oferi o voce importantă libienilor în această fază," spun cei doi lideri în scrisoarea oficială.

De asemenea, Franța și Marea Britanie încearcă să convingă ONU de importanța unei operațiuni militare în regiune. Cele două compun momentan un proiect de rezoluție pentru Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite care ar autoriza introducerea unei zone cu interdicție de zbor deasupra Libiei.

O astfel de operațiune militară în regiunea nord-africană ar trebui să fie decisă, însă, de NATO, alianță compusă din miniștrii apărării ai statelor membre și care are, la rândul său, nevoie neapărată de acordul ONU.

"Orice acțiune NATO trebuie să se desfășoare în concordanță cu mandatul ONU," a spus secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, "și momentan, ONU nu și-a dat acordul pentru folosirea forței armate în Libia."

Momentan, nu există suficiente dovezi că ar fi cazul pentru demararea acestei acțiuni. Baza legală la care se referă secretarul general al NATO este, spun experți contactați de agenția de știri Reuters, posibilitatea de a dovedi că Gaddafi a comis și comite în continuare acte de violență împotriva civililor libieni care pot fi categorisite "crime împotriva umanității". Momentan, există doar rapoarte care confirmă, dar nicio dovadă documentată.

Lista de sancțiuni se îngroașă

"Pentru a proteja populația civilă, statele membre vor examina toate opțiunile necesare, cu condiția să existe o necesitate care să poată fi demonstrată, un temei juridic clar și sprijin din regiune. Responsabilii vor fi trași la răspundere și vor suporta consecințe grave. UE va coopera cu Organizația Națiunilor Unite (ONU), Liga Arabă, Uniunea Africană și partnerii internaționali pentru a răspunde crizei," a declarat vineri (11 martie) Herman Van Rompuy.

Liderii UE au solicitat astăzi la Bruxelles organizarea rapidă a unei reuniuni la nivel înalt între Liga Arabă, Uniunea Africană și Uniunea Europeană. Ei sprijină aplicarea rezoluției 1970 a ONU în Libia și așteaptă verdictul Curții Penale Internaționale. "Siguranța populației trebuie asigurată prin toate mijloacele necesare," au spus aceștia.

UE a adoptat și mai multe măsuri restrictive împotriva conducerii țării și entităților care dețin active substanțiale controlate de regim. La lista de 26 de persoane ale căror acțiuni și averi au fost înghețate săptămâna aceasta, UE a mai adăgat vineri (11 martie) Autoritatea Libiană de Investiții, Banca Centrală Libiană, Bordul de Infrastructură și Mustafa Zarti, un cetățean austriac care se ocupă de averea lui Gaddafi. Aceasta a spus că este pregătită să adopte noi sancțiuni.

NATO a luat, de asemenea, măsuri suplimentare. "Am decis să ne sporim prezența navelor maritime in centrul Mediteranei," a declarat joi (10 martie) secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, după o întâlnire cu miniștrii apărării. "Mesajul nostru este că NATO este unită, vigilentă si gata să acționeze."

Exigențe schimbătoare

Premierul britanic David Cameron a spus, în urma summitului de vineri: "Liderii europeni au fost astăzi uniți, categorici și foarte clari: Gaddafi trebuie să plece." Însă Franța a spus înaintea summitului UE că liderii europeni nu s-au decis asupra niciunei "acțiuni specifice".

Anglia și Franța au anunțat la începutul lunii martie că sprijină demararea unei operațiuni militare în Libia."Nu ar trebui să tolerăm acest regim care foloseşte forţă armată împotriva propriului popor. Am solicitat Ministerului Apărării şi şefului Statului Major al Apărării să lucreze cu aliaţii noştri cu privire la planurile pentru o zonă militară cu interdicţie de zbor," a spus Cameron în urmă cu o săptămână. Franța a declarat și ea că nu exclude "nicio opțiune".

Însă în scrisoarea adresată lui Van Rompuy, tonul lui Sarcozy și Cameron a fost mai puțin aprins. "Sprijinim planificarea continuă necesară pentru a putea să oferim Libiei ajutorul de care ar avea nevoie în case de urgență, atât timp cat există o bază legală, o nevoie care poate fi demonstrată și sprijin regional. firm. Acest ajutor include instituirea unei zone cu interdicție de zbor deasupra Libiei și cooperarea cu aliații și partenerii UE, în special cei din regiune." Aceleași cuvinte au fost transmise de secretarul general al NATO, Rasmussen, joi (10 martie) și de președintele Consiliului European Herman Van Rompuy, vineri (11 martie).