Popularii europeni, cele mai multe mandate în viitorul legislativ european. Jean-Claude Juncker poate spera să preia preşedinţia Comisiei Europene

Jean-Clode Juncker candidatul popularilor europeni la postul de preşedinte al Comisiei Europene

Potrivit datelor provizorii, Partidul Popular European a câştigat alegerile europene , după ce a obţinut votul a peste 28 la sută din cetăţeni statelor membre UE. Formaţiunea ar putea avea 212 locuri în viitorul legislativ european. Conservatorii sunt urmaţi de socialişti care au obţinut 186 de mandate şi Alianţa Liberalilor  care au acumulat peste 9 procente din sufragii şi vor avea 70 de locuri în PE. Eurofobii ar putea obţine 140 de mandate.

Conservatorii din cadrul Partidului Popular Eeuropean (PPE) se clasează pe primul loc după alegerile europene, duminică, cu 212 mandate în viitorul Parlament European (PE), fiind urmaţi de socialişti (185), iar eurofobii ar putea obţine în total 140, potrivit unei noi estimări a PE, relatează AFP.

În urma acestor  rezultatelor, candidatul popularilor pentru pentru preşedinţia comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică seara victoria taberei sale în alegerile europene, pe contul său de Twitter. „Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene”, a scris Juncker.

 Jean-Claude Juncker a mulţumit alegătorilor că au ieşit la vot şi au pus capăt unei tendinţe îngrijorătoare în ceea ce priveşte absenteismul, tot mai ridicat la ultimele alegeri. El fost premier al Luxemburgului şi sef al Eurogrupului.

Deşi candidatul PPE Jean-Claude Juncker îşi reclamă preşedinţia CE pentru el, dar socialistul Martin Schulz nu vrea să renunţe. Cel mai probabil, viitorul şef de Executiv european va fi decis de Angela Merkel, scrie „Der Spiegel“. candidatul socialiştilor, Martin Schulz atrage atenţia că Junker are un avantaj doar pentru că parlamentarii italieni din Forza Italia şi unguri din Fidesz sunt membri ai PPE. Deocamdată nu e clar dacă partidul premierului maghiar Viktor Orban îl va susţine pe Jean-Claude Juncker la şefia Comisiei.

Cu alte cuvinte, Schulz subliniază că, în ciuda victoriei, PPE nu are majoritate în Parlament, notează publicaţia germană. Dar nici Sculz, nu poate afirma cu siguranţă că va găsi o formulă de alianţă care să îl propulseze la preşedinţia CE. Marţi se va reuni Consiliul European, care va numi un candidat pentru şefia Comisiei „în lumina rezultatelor de la alegeri”, dar nicăieri nu scrie că acesta nu ar putea fi un candidat de compromis.

Realitatea arată în felul următor: cine vrea să ajungă şef de Comisie trebuie să aibă susţinerea cancelarului german. Angela Merkel l-a sprijinit în campanie pe Juncker, dar şi-a păstrat deschise toate opţiunile. Dacă Schulz va ceda preşedinţia Executivului, atunci el va trebui să primeasă un post important în noua Comisie.
Pentru prima dată, şefii de stat şi de Guvern urmează să ţină cont de rezultatul alegerilor europene în desemnarea viitorului preşedinte al CE. Actuala Comisie este prezidată, de zece ani, de către conservatorul portughez José Manuel Barroso.

Liberalii ar urma să rămână la treilea grup, cu 71 de eurodeputaţi, urmaţi de Verzi (55), potrivit acestei proiecţii realizate de către Institutul TNS pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

Aceste patru grupuri proeuropene pierd toate mandate. Ele ar însuma 523 de eurodeputaţi, faţă de 612 în Parlamentul în exerciţiu. PPE pierde 63, socialiştii zece, liberalii 14, iar Verzii trei.

Stânga radicală ar obţine zece în plus, de la 35 la 45. La rândul lor, eurofobii nu constituie un bloc omogen. Grupul eurofobilor din jurul partidului UKIP al britanicului Nigel Farage este creditat cu 36 de mandate (-4).

Urmează "neînscrişii" în Parlamentul în exerciţii, ca Frontul Naţional Francez, FPÖ austriac sau PVV olandez, care aveau deja eurodeputaţi şi care ar putea să formeze un grup de extremă dreapta, având nevoie de cel puţin 25 de deputaţi din şapte ţări.

Acest bloc reprezintă 40 de deputaţii, dintre care peste jumătate provin din FN, în urma triumfului pe care formaţiunea l-a obţinut în alegeri în Franţa.

Parlamentul i-a clasat, de asemenea, într-o rubrică intitulată "alţii" pe aleşii al cărui partid nu era reprezentat în Parlamentul în exerciţiu, ca Mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo din Italia, partidul antieuro AfD din Germania sau neonaziştii din cadrul formaţiunii Zori Aurii din Grecia. Acest ansamblu eteroclit ar deţine 67 de mandate. Grupul conservatorilor britanici şi polonezi ar obţine 40 de mandate.

Ciiteşte şi:

Alegerile europene, zguduite de „cutremurul” politic al partidelor extremiste şi eurofobe

După o lungă perioada de criză, europenii s-au arătat mult mai receptivi la politicile naţionaliste promovate de partidele de extremă dreapta. În Franţa, Grecia, Austria, Marea Britanie, precum şi în Danemarca, formaţiunile politice care au avut un discurs populist, anti-imigraţionist sau populist au reuşit să atragă cele mai multe voturi pentru scrutinul europarlamentar.

José Manuel Barroso cere forţelor proeuropene să se „reunească” în faţa ascensiunii partidelor extremiste şi eurofobe

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a cerut, duminică, forţelor europene să se reunească în faţa ascensiunii partidelor extremiste şi eurofobe din cadrul alegerilor legislative europene, relatează AFP.

Marine Le Pen îi cere lui François Hollande să organizeze noi alegeri parlamentare la nivel naţional

Preşedinta partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, i-a solicitat, duminică, preşedintelui francez François Hollande, să organizeze „noi alegeri” la nivel naţional. Potrivit sondajelor de tip exit-poll, formaţiunea politică a lui Marine Le Pen s-a clasat pe locul întâi în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu un procent de 25%, relatează AFP.

Europarlamentare 2014: UKIP pe primul loc la europene, după aflarea rezultatelor în două treimi din regiuni

Alegerile europarlamentare au loc sub spectrul incertitudinii şi al neîncrederii în proiectul european. Europenii ies la vot după patru ani de criză economică. Partidele din mainstreamul politic sunt temătoare de furtuna ce o vor isca euroscepticii şi partidele de extremă dreapta.