Polonia: 100.000 de oameni în stradă
0
Capitala Varşovia a fost îngheţată de protestele în masă, care au strâns sâmbătă peste 100.000 de participanţi. Oamenii sunt nemulţumiţi de activitatea guvernului, cerând în primul rând locuri de muncă.
Patru zile consecutive de proteste au culminat sâmbătă seară la Varşovia, unde aproximativ 100.000 de persoane au participat la protestele organizate faţă de guvernul de centru-dreapta condus de premierul Donald Tusk. Înarmată cu tobe, steaguri şi bannere, mulţimea a mers din faţa clădirii guvernului până în faţa sediului parlamentului, grupuri de protestatari stăteau cu corturile încă de miercuri.
Manifestaţiile de stradă au reflectat nemulţumirea populară faţă de condiţiile de trai modeste, în constrast cu situaţia economică performată a Poloniei.
Oamenii au cerut creşterea salariului minim pe economie, siguranţa locurilor de muncă – în special pentru tineri, precum şi anularea reformei pensiilor, adică majorarea vârstei de pensionare la 67 de ani pentru bărbaţi şi femei deopotrivă. Înainte, vârsta de pensionare pentru femei era 60 de ani, iar pentru bărbaţi 65 de ani. La sfârşitul lunii iulie, rata şomajului din Polonia se ridica la 10,4%.
„Mai să bine mori în picioare”
„Vreau să dispară contractele temporare de muncă. Tinerii primesc doar contracte pe una, două, trei luni”, explică Zdislaw Urabanek (60 de ani), muncitor la o fabrică de produse chimice, citat de AFP.
„Vrem pensii mai bune şi la 65 de ani, ca înainte, nu la 67 de ani, aşa cum vrea reforma lui Tusk. Vrem asigurări sociale mai bune şi garanţii pentru angajaţi”, spune şi Marek Lewandowski, purtător de cuvânt al uniunii federale a sindicatelor Solidaritatea.
„Suntem astăzi aici pentru că, aşa cum spune imnul nostru naţional, este mai bine să mori în picioare decât să trăieşti în genunchi”, spune şi Maria Gorzula, membră Solidaritatea.
Protestele au izbucnit în mod surprinzător în Polonia, singurul stat european care a reuşit să ocolească criza economică. De aceea, nici măsurile de austeritate aplicate de Guvernul lui Tusk n-au fost la fel de dure precum în alte state lovite de recesiune.
Astfel, de la izbucnirea crizei, cele mai drastice măsuri aplicate de polonezi au fost majorarea contribuţiilor sociale pentru angajatori, îngheţarea salariilor din sectorul public şi majorarea preţului carburanţilor. Cea mai contestată decizie a fost însă reformarea sistemului de pensii care, pe lângă majorarea vârstei minime, a restricţionat şi pensionarea anticipată.
Din aceeaşi reformă a făcut parte o altă măsură controversată: naţionalizarea a 50% din sumele strânse de polonezi în fondurile private de pensii (Pilonul II), stârnind ameninţări din partea companiilor care deţineau aceste fonduri. Pasul va permite guvernanţilor să scadă datoria publică pe hârtie, putând astfel să ia noi împrumuturi.
Tusk, favoritul lui Merkel pentru şefia Comisiei Europene
În plus, până nu demult, Donald Tusk se bucura de una dintre cele mai ridicate grade de aprobare în rândul populaţiei. El era luat în calcul pentru propunerea Popularilor Europeni pentru preluarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene în 2014, atunci când expiră actualul mandat al lui Jose Manuel Barroso. Tusk se bucura de sprijinul cancelarului german Angela Merkel pentru această funcţie, însă s-a retras din cursă în această vară, anunţând că va fi ocupat cu problemele interne ale Poloniei.
Acum, protestatarii şi opoziţia îi cer deopotrivă demisia. „Vrem să plece Tusk, este singura cale pentru ca sistemul de beneficii sociale să se schimbe în Polonia”, spune un protestatar, nemulţumit de faptul că, până acum, guvernul nu a făcut nicio tentativă de a discuta sau de a răspunde manifestanţilor.
Se încarcă comentariile...
