Planul de relocare a refugiaţilor, un eşec. Doar 500 de solicitanţi de azil au fost mutaţi

Foarte pu'in imigran'i au fost relocaţi

Planul intens promovat al şefului Comisiei Europene de a face faţă crizei migraţiei prin redistribuirea refugiaţilor între toate statele membre UE riscă să se prăbuşească, pentru că prea puţine guverne sunt dispuse să facă eforturile logistice, financiare şi sociale necesare, avertizează diplomaţi, oficiali şi experţi.

Până la mijlocul lunii februarie, au fost mutaţi mai puţin de 500 de solicitanţi de azil, din totalul de 160.000 conveniţi, arată datele oficiale ale executivului european.

Numeroase guverne din blocul comunitar sunt reticente să pună la dispoziţie locuri pentru refugiaţi. Unele se tem că nu vor putea să îi integreze şi să asigure costurile întreţinerii lor, în condiţiile în care UE pune la dispoziţie 6.000 de euro de refugiat. Altele spun că migranţii vor fugi cu prima ocazie în Germania şi că nu vor să trăiască în altă parte.

Deocamdată, Finlanda este campioană la numărul de solicitanţi de azil preluaţi prin mecanismul de relocare. Circa 140 de migranţi din Grecia şi Italia au ajuns în ţara nordică, ce a promis că va mai prelua încă 1.939. Cu toate acestea, opinia publică este din ce în ce mai reticentă faţă de refugiaţi. Asta după ce, în 2015, peste 20 de solicitanţi de azil au fost suspectaţi de agresiuni sexuale, iar alţi 27 de viol sau tentative de viol.

Tot în nordul continentului, şi Letonia a acceptat deja primii migranţi în cadrul schemei de relocare. Este vorba de două familii, una din Siria şi una din Eritrea, care au ajuns în ţară la 5 februarie, a precizat Ambasada letonă la Bucureşti pentru News.ro. Letonia a mai preluat anul trecut, din proprie iniţiativă, nu în baza acordului European, alţi 80 de refugiaţi, pentru a-şi testa capacitate de integrare a lor. Aceştia vor începe în aprilie cursuri de limbă letonă. În plus, ei se pot primi informaţii despre funcţionarea statului leton, despre drepturile omului, despre piaţa imobiliară şi cea a muncii, despre activităţile pe care le pot desfăşura, dar şi despre sistemele de îngrijire medicală şi de asistenţă socială. Până când vor stăpâni limba, statul le asigură interpreţi şi consilieri.

Şi Franţa a preluat deja 134 de migranţi. Potrivit analiştilor, însă, situaţia este delicată în prezent în Hexagon. Ţara se consideră, practic, în război, după atentatele teroriste de anul trecut, iar preşedintele Francois Hollande se teme că o deschidere prea mare faţă de refugiaţi ar speria electoratul şi l-ar face să se reorienteze spre candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional.

Contactată de News.ro, Ambasada Portugaliei la Bucureşti a precizat că, în cazul lor, programul este încă în primele faze de implementare. "Până acum, 20 de oameni care au venit prin Grecia au primit statut de azilant. Suntem, însă, pregătiţi pentru un număr mult mai mare de refugiaţi. Premierul portughez a promis că Portugalia va putea primi, potrivit unei estimări iniţiale, circa 5.800 de refugiaţi. Două mii dintre ei vor fi găzduiţi în universităţi, iar circa 800 în şcoli vocaţionale", se arată în răspunsul Ambasadei. Diplomaţii au precizat că autorităţile analizează în prezent posibilitatea ca între 2.500 şi 3.000 de migranţi să fie angajaţi în sectoarele agricol şi forestier. În majoritatea cazurilor, autorităţile sunt ajutate de ONG-uri locale pentru a asigura integrarea azilanţilor. Cei care vor vrea, vor putea beneficia de burse universitare.

La rândul său, Germania, unul dintre principalii susţinători ai politicii de transfer al refugiaţilor, a început să preia migranţi în cadrul schemei europene. Ministerul de Interne de la Berlin a explicat, pentru News.ro, că statul a fost de acord în 2015 să preia 50 de refugiaţi, în cadrul unui proiect pilot. Motivul acestui număr scăzut este, pe de o parte, faptul că ţara vrea mai întâi să vadă cum decurge integrarea lor, înainte de a prelua un număr mai mare, iar pe de alta, faptul că o parte dintre cei care urmau să fie transferaţi au dispărut şi nu au mai fost găsiţi.

“Cu toate acestea, Germania îşi va respecta promisiunea de a accepta circa 40.000 (de migranţi – n.r.) în următorii doi ani”, a dat asigurări Ministerul. Cazarea lor va fi asigurată de autorităţile provinciale. În ceea ce priveştte integrarea, Guvernul se aşteaptă ca procesul să dureze ani la rând, iar cheia este învăţarea limbii. În acest sens, autorităţile au suplimentat fondurile pentru programele de predare a germanei pentru refugiaţi.

De altfel, problema necunoaşterii limbii a devenit evidentă luni, la primul târg de locuri de muncă pentru refugiaţi. Cele peste 200 de companii participante au pus la dispoziţia migranţilor circa o mie de locuri de muncă în mai multe domenii, precum industrie sau servicii, dar şi cursuri de formare profesională. În multe cazuri, însă, refugiaţii nu au putut să se angajeze pentru că nu ştiau să vorbească germană. Unele companii au apelat chiar la translatori de limba engleză pentru a putea comunica cu ei, iar altele le-au arătat desene cu instalatori, infirmieri sau electricieni, pentru ca solicitanţii de azil să înţeleagă mai uşor care sunt posturile oferite.

O altă problemă a fost faptul că diplomele emise de universităţile siriene, de exemplu, nu sunt recunoscute în Germania.

În Slovenia, unde Guvernul încă lucrează la procedurile de preluare. "Slovenia intenţionează să implementeze prevederile privind relocarea şi transferul (refugiaţilor - n.r.) în perioada aprilie 2016 - august 2017", a răspuns Ambasada la o solicitare a News.ro.Ţara urmează să primească 587 de persoane. Aceştia vor fi cazaţi în centrele de primire existente deja în ţară, dar există şi posibilitatea cazării private, în viitor. Deocamdată, însă, autorităţile încearcă să facă faţă fluxului mare de migranţi care tranzitează statul în drum spre Occident. Potrivit celor mai recente date, 475.000 de refugiaţi au traversat Slovenia începând din octombrie 2015, iar 392 dintre ei au cerut azil.

În ceea ce priveşte Ungaria şi Slovacia, acestea au blocat, practic, procesul de transfer al refugiaţilor prin acţiunile legale întreprinse. Astfel, Slovacia a contestat mecanismul de relocare în justiţie, iar Ungaria a convocat un referendum pentru a stabili dacă va primi sau nu refugiaţi. De altfel, majoritatea ţărilor din Europa Centrală se opun cotelor de refugiaţi, de teama jihadiştilor infiltrate printre ei, a problemelor de integrare, dar şi a costurilor pe care le presupune preluarea.

Croaţia face oarecum o notă discordantă, a declarat ambasadorul croat la Bucureşti, pentru News.ro. El a explicat că ţara sa nu a adoptat încă legislaţia internă necesară pentru a primi refugiaţi, dar intenţionează să accepte 550 de oameni. Asta deşi schema europeană prevedea că Zagrebul trebuie să ia sub 500 de refugiaţi. Ei vor fi cazaţi în clădirile construite în perioada comunismului şi care acum sunt goale. De asemenea, vor avea acces la cursuri de limbă croată.

Diplomatul a explicat că ONG-urile locale sunt foarte active în ceea ce priveşte refugiaţii şi vor ajuta la integrarea lor. Ambasodorul a afirmat că poporul croat are o mare sensibilitate şi înţelegere faţă de cei care fug din calea războiului, pentru că s-a aflat într-o poziţie similară în anii ’90.

Ministrul elen al imigraţiei, Yannis Mouzalas, s-a plans recent că mai puţin de jumătate dintre statele membre UE au pus la dispoziţie locuri pentru transferal refugiaţilor. Mai mult, o parte dintre ţări au impus condiţii nerealiste pentru migranţii pe care sunt dispuşi să îi adopte. Printre acestea se numără refuzarea musulmanilor, a persoanelor de culoare sau a familiilor lor.

“În ansamblu, sentimentul la Bruxelles este că planul de relocare nu va fi niciodată implementat corect şi că a fost prea idealist”, a avertizat un diplomat european, citat de AFP.