Franţa, „în război" după uciderea a 129 de persoane în atentatele teroriste de la Paris

Anchetatorii au început sâmbătă să-i identifice pe autorii celor mai sângeroase atentate comise vreodată în Franţa, un „act de războȉ desfăşurat în centrul Parisului, revendicat de organizaţia jihadistă Statul Islamic (SI) şi soldat cu moartea a 129 de persoane, printre care şi doi români.

În opinia preşedintelui francez Francois Hollande, care a decretat două măsuri excepţionale - un doliu national de trei zile, până marţi, şi stare de urgenţă, care ar putea fi prelungită după cele 12 zile prevăzute -, atacurile de vineri sunt un „act de războȉ, relatează AFP online.

Franţa a fost zguduită pentru prima dată de atacuri comise de kamikaze. De asemenea, jihadişti au deschis focul la nimereală, încercând să ucidă în masă.

Franţa este „în războȉ şi îşi va continua intervenţia în Siria, „în dorinţa de a distrugȅ SI, a insistat premierul Manuel Valls.

Şapte atacatori au murit în cele şase acuri comise „foarte probabil de trei echipe de teroriştȉ, a precizat procurorul Parisului Francois Molins. Atacatorii au tras asupra spectatorilor prezenţi la un concert rock într-o sală de spectacole din Bataclan, precum şi asupra unor persoane aflate la terasele unor cafenele şi restaurante din centrul capitalei Franţei şi în apropiere de Stade de France, la nord de Paris.

Bilanţul este fără precedent: cel puţin 129 de morţi, în afară de atacatori, şi 352 de răniţi, dintre care 99 în stare gravă, potrivit procurorului.

Statul Islamic a revendicat aceste atentate, afirmând că „opt fraţi echipaţi cu centuri cu explozivi şi înarmţi cu puşti de asalt au vizat locuri din centrul Parisului alese cu minuţiozitatȅ.

Parchetul antitetorist încearcă să desluşească aceste atacuri, cele mai sângeroase din Europa de la atentatele islamiste de la Madrid, în 2004.

Ele au fost comise cu două săptămâni înainte de deschiderea Conferinţei asupra Climatului (COP21), în apropiere de Paris, la care sunt aşteptaţi zeci de şefi de state. Preşedintele american Barack Obama a confirmat participarea sa la COP21, în pofida acestor evenimente tragice.

Paşaport sirian

Doi kamikaze şi unul dintre atacatorii de la Bataclan au fost deja identificaţi. Atacatorul de la Bataclan este un francez de 29 de ani născut la Courcouronnes (Essonne) şi condamnat pentru delicte de drept domun, dar nicodată închis. El a fost identificat în baza amprentelor luate de la un deget secţionat, a precizat procurorul, adăugând că a „făcut obiectul unei fişe S din cauza radicalizăriȉ.

Tatăl şi fratele său au fost plasaţi în arest sâmbătă seara şi percheziţii sunt în curs la domiciliile lor, respectiv la Romilly-sur-Seine (Aube) şi Bondoufle (Essonne), au precizat pentru AFP surse apropiate anchetei. Alte interogatorii şi reţineri au fost operate în rândul familiei sale, potrivit unei alte surse.

Totodată, un paşaport sirian aparţinând unui imigrant înregistrat în Gecia, potrivit Atenei, a fost găsit în apropierea trupului neînsufleţit al unui atacator de la Stade de France.

Trei persoane rezidente în Belgia au fost arestate în cursul unei operaţiuni a poliţiei, la Bruxelles, „în legătură cu o maşină Polo gri închiriată în Belgia şi găsită în faţa sălii de la Bataclan̏, a anunţat ministrul belgian al Justiţiei. Printre aceste persoane se află un francez care a închiriat maşina.

Aceste trei persoane formează a treia echipă de atacatori, împreună cu cea de pe Stade de France şi cea de la Bataclan? Un răspuns clar încă nu putea fi dat sâmbătă seara.

Potrivit procurorului, trei atacatori au murit la Bataclan, în urma declanşării unor explozivi. Trei kamikaze şi-au detonat încărcăturile pe care le purtau asupra lor în apropiere de Stade de France, unde 80.000 de persoane, printre care şi Francois Hollande şi ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier, asistau la meciul amical de fotbal Germania-Franţa, iar un altul pe bulevardul Voltaire.

SI controlează teritorii vaste din Irak şi din Siria şi numără mii de străini în rândurile sale, inclusiv francezi. Franţa, membră a coaliţiei internaţionale anti-SI coordonate de Statele Unite, efectuează atacuri aeriene împotriva unor poziţii aparţinând acestei organizaţii extremiste în Irak şi în Siria.  

Bashar al-Assad sparge unanimitatea

La Bataclan, teatrul celui mai sângeros atac - cel puţin 89 de morţi - „teroriştii au evocat Siria şi Irakul̏, a spus procurorul. „Se auzeau ţipete, toată lumea încerca să fugă, oamenii se împiedicau... Era un iad̏, a relatat un spectator. „Un măcel̏, a povestit un poliţist.

Totodată, baruri şi restaurante au fost vizate de sute de focuri de armă trase din puşte de asalt de tip Kalaşnikov, îndeosebi pe strada Charonne (cel puţin 19 morţi) şi pe strada Alibert (cel puţin 15 morţi).

Aceste atentate au reînviat amintirile dureroase ale atacurilor din ianuarie, comise la sediul revistei satirice Charlie Hebdo şi într-un magazin evreiesc şi soldate cu 17 morţi.

Palatul Élysée a anunţat suplimentarea cu 3.000, până marţi, a numărului militarilor mobilizaţi pentru asigurarea securităţii şi sporirea controalelor la frontiere.

Muzeele, sălile de spectacole şi instituţiile culturale publice vor rămâne închise duminică pe Île-de-France. Şcolile se vor redeschide luni şi un minut de reculegere va fi ţinut la amiază în toată Franţa.

Manifestaţiile sunt interzise la Paris până joi. Cu toate acestea, aproximativ o sută de persoane s-au adunat în Piaţa Republicii, simbolul mobilizării post-Charlie.

Numeroşi parizieni s-au recules în apropierea locurilor vizate de atentate. Trupa irlandeză U2 s-a recules la rândul ei la Bataclan. Reuniuni similiare au avut loc în provincie.

Partidele şi-au suspendat campania pentru alegerile regionale, dar scrutinul va avea loc. „Acesta este unul dintre cele mai frumoase răspunsuri pe care le putem da celor care ne atacă valorile, democraţiȁ, a apreciat Manuel Valls.

Confruntat cu o fragilă unitate politică, Francois Hollande îl va primi pe predecesorul său Nicolas Sarkozy duminică dimineaţa, la Élysée, apoi în cursul după-amiezii pe parlamentari şi şefii de partide.

Ziua de duminică va fi una a reculegerii, clopotele urmând să fie trase în toate catedralele din Franţa, în special la Notre-Dame de Paris.

Condamnările atentatelor din Paris au afluat din întreaga lume, în special de la Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani, dar şi de la mişcările Hezbollah, Jihadul Islamic şi Hamas. Doar preşedintele sirian Bashar al-Assad, căruia Franţa îi cere să plece de la putere, a criticat fără nicio reţinere Parisul, susţinând că politica sa în Siria a contribuit la „expansiunea terorismuluȉ.