Europa sub teroare. Generalul Constantin Degeratu: Nu e vorba de Al Treilea Război Mondial, dar e vorba de război

Constantin Degeratu, într-o dezbatere Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Adevărul Live vă propune o discuţie asupra celei mai urgente şi dureroase teme a momentului: acţiunile teroriste care au lovit în inima Europei.

Cum a fost posibil ca ele să se petreacă, cine ar fi trebuit să aibă informaţiile necesare, cine şi de ce nu a fost atent la multiplele semnale de alarmă lansate în ultima perioadă privind iminenţa producerii unor acţiuni de mare amploare organizate de Statul Islamic în diverse ţări din Europa Occidentală? Ce este de făcut pentru a se găsi un răspuns coordonat la ameninţarea directă lansată de Statul Islamic imediat după atentatele de la Paris: “acesta nu este decât începutul furtunii”? 

Urmăriţi emisiunea moderată de jurnalistul Cristian Unteanu care-l are ca invitat pe generalul de armată Constantin Degeratu, fost şef al Marelui Stat Major şi fost consilier prezidenţial pentru probleme de securitate naţională.

Principalele declaraţii:

Constantin Degeratu:  La un act de război se răspunde cu un act de război. Într-o astfel de situaţie, toate statele UE şi NATO ar fi trebuit să facă la fel. Ar fi trebuit instituite controale la frontiera tuturor statelor Schengen. Nu s-au terminat teroriştii cu acest atentat. 

De ce nu există decât răspunsuri naţionale, şi nu există o reacţie la nivelul NATO? 

Constantin Degeratu: Din 2008, asistăm la un proces de deconstrucţie politică a UE. Uniunea Eurpeană pare să nu mai existe ca actor de securitate şi apărare în spaţiul comunităţilor atlantice.

Constantin Degeratu la Adevărul Live FOTO Roberto Sălceanu 

Despre posibilitatea de a începe dărâmarea moscheilor în care se predica un mesaj de tip islamist fundamentalist 

Constantin Degeratu: Ar fi fost bine să nu se ajungă aici, dar am ignorat pericolele. Consecinţele sunt acestea: terorismul, care este unul din viruşi. Ar trebui să vedem că acesta e scopul acţiunilor teroriste: de a perverti democraţiile, de a le obliga să ia măsuri de securitate până la un nivel la care devin inversul democraţiilor. Dacă nu vom acţiona unitar, cu înţelegerea clară a unui pericol, e evident că ceea ce ne aşteaptă este haosul şi anarhia. 

Despre declaraţia Papei Francisc că suntem în Al treilea Război Mondial 

Constantin Degeratu: Nu e vorba de Al Treilea Război Mondial, dar e vorba de război. Comunitatea Euroatlantică e supusă la două războaie: 

• din 1997-1998 au fost publicate nişte proclamaţii privind Războiul Sfânt împotriva civilizaţiei iudeo-creştine. Au fost organizaţii teroriste autointitulate islamic. Declaraţii de război care au spus vrem să  vă lichidăm pentru că sunteţi necredincioşi şi pentru că ne-aţi asuprit». Nu am luat în serios aceste declaraţii de război, dar suntem ţinta unui astfel de război toate statele democratice. Există o listpă a celor care sunt ţinta. Unul dintre mijloacele de acţiune este terorismului
• un al doilea război declarat în 2009 e cel declarat de Federaţia Rusă comunităţii Euroatlantice. E un război care a avut la început componentă militară împotriva unui partener al NATO: Georgia. A avut o componentă de război psihologic, a avut o componentă informaţională, una de diversiune, iar din când în când are şi componente militare reale: ocuparea Crimeei, a estului Donbassului. De ceva vreme i-am dat eticheta de Război hibrid şi am plecat mai departe la următorul seminar- încălzirea globală. Nu am luat în serios acest război, dar suntem ţinta a două acţiuni majore.

Din acest punct de vedere, Papa are dreptate că suntem într-un război pentru că acelaşi lucru îl spun de 15 ani politicienii americani şi acum îl spune şi preşedintele Franţei. 

Despre decizia SRI de a menţine alerta teroristă în România la precaut

Constantin Degeratu: Există, de mai mulţi ani, o anumită politică de «a nu speria lumea», să nu luăm măsuri care ar putea să îngrijoreze populaţia. Când a început agresiunea rusă în Georgia, România a fost precaută şi atât, când a început agresiunea în Ucraina a fost limpede: «nu există pericol militar la adresa României, pe noi ne apără NATO, nu ne amestecăm în problemele crizei ucrainene». Cred că face parte din acest mod de abordare de o prudenţă care nu se justifică. Poate cineva a făcut următoarea evaluare: «dacă aş ridica nivelul de alertă, poate aş atrage atenţia cercurilor de planificare a terorismului şi asupra României». Poate fi şi o asfel de gândire. Desigur, orice activare a oricărui semnal înseamnă şi cheltuieli: mai multe resurse, un buget mai mare. 

În mod normal, într-o astfel de situaţie, pe logica crizei în care ne aflăm, toate statele, inclusiv România, ar fi trebuit să treacă la portocaliu, la nivelul aproape de cel mai înalt, fiind şi o dovadă de solidaritate şi de acţiune comună a statelor membre NATO şi UE. Acest semnal trebuia transmis centrelor teroriste. 

Eu cred că în astfel de situaţii, poate că unii dinte cei care pregătesc acţiuni viitoare, pentru că acesta este doar un episod din aceste operaţiuni, ar fi putut fi prinşi la frontierele înfiinţate temporar.

De ce ar dori teroriştii să lovească în Balcani?

Constantin Degeratu: Terorismul nu e un act raţional sau cel puţin nu e după raţionamentul nostru. Teroriştii vor lovi întotdeauna acolo unde pot, când pot, cum pot. pentru că scopul lor e să provoace haos şi un număr mare de morţi. Aş putea să cred că acest atentat terorist din Paris viza stadionul şi prezenţa acolo a preşedintelui Franţei.