ANALIZĂ Ce vor românii de la summit-ul NATO care debutează miercuri la Bruxelles INFOGRAFIE
0
Întărirea securiţăţii flancului estic al NATO şi chiar găzduirea unui din noile comandamente aliate sunt teme de interes de la summit-ul Alianţei Nord-Atlantice ce începe miercuri la Bruxelles. Prima dată, la cel mai înalt nivel aliat, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei şi Ucrainei.
Liderii celor 29 de state membre ale NATO se reunesc , miercuri, la Bruxelles în cadrul uneia dintre cele mai importante reuniuni de după încheierea războiului rece.
Statele aliate ar trebui să ia decizii cruciale, ce includ înfiinţarea de noi structuri de comandă, măsuri pentru adaptarea strategiilor la noile evoluţii de securitate de pe flancul de est şi de nord al Alianţei , dar şi un parteneriat între NATO şi Uniunea Europeană. La ceste subiecte se adaugă mobilitatea militară, dar şi ameninţările teroriste şi cibernetice .
După reuniunile alianţei din Ţara Galilor şi din Polonia, summitul NATO care se va desfăşura în Belgia ar trebui să consolideze strategia de descurajare a acţiunilor militare declanşate de Rusia în 2014, o dată cu invadarea Ucrainei şi anexarea Crimeei.
Trump, principala necunoscută
Principala incertitudine a summitului o reprezintă tonul folosit de domnul Trump, un mare apărător al sloganului său „America, în primul rând” pentru a-şi readuce la ordine aliaţii, iar o altă incertitudine o reprezintă gradul său de recunoaştere a Uniunii Europene.
La finalul lunii iunie, Trump a trimis o scrisoare unui număr de nouă state membre ale Alianţei, printre care Germania, Canada şi Norvegia, în care le somează să-şi respecte angajamentul ca până în 2024 să treacă la alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare.
Luni, cu o zi înainte de plecarea la summitul NATO de la Bruxelles, preşedintele american Donald Trump a criticat din nou ţările aliate, reluându-şi solicitarea ca acestea să îşi majoreze cheltuielile militare.
„Statele Unite cheltuie cu mult mai mult pentru NATO decât oricare altă ţară. Nu este nici corect, nici acceptabil“, a scris Trump pe Twitter. „Chiar dacă aceste ţări şi-au sporit contribuţiile de când am devenit preşedintele, ele trebuie să facă mai mult“, a adăugat Trump. Numai opt din cele 29 de state NATO onorează ţinta celor două procente din PIB pentru apărare: Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, România, Polonia şi cele trei state baltice.
Împărţirea poverii cheltuielilor pentru apărare ale NATO între statele sale membre va fi unul dintre principalele subiecte pe agenda summitului din 11-12 iulie, a confirmat secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a cărui ţară, Norvegia, este una dintre cele mai criticate de către liderul de la Casa Albă.
„Acest summit va fi penibil. Reuşita sa depinde de umorul lui Donald Trump“', estimează un diplomat european, sub acoperirea anonimatului.
„Cu administraţia Trump, o formă de incertitudine profundă afectează ansamblul actorilor europeni“, subliniază la rândul său eurodeputatul francez Arnaud Danjean, specializat în probleme de apărare. „Nu este vorba doar despre dubii privind fiabilitatea angajamentelor americane în interiorul Alianţei, ci şi de orientările unei politici externe a SUA extravagante, care prin izolaţionism şi spirit de aventură poate afecta mai mult sau mai puţin direct interesele securitate europene“', adaugă el.
În opinia lui Pierre Vimont, fost număr 2 al diplomaţiei europene, prima întâlnire a preşedintelui Donald Trump cu omologul său rus, Vladimir Putin, la câteva zile după reuniunea la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, este „'mult mai importantă pentru el decât summitul NATO“.
Organizatorii summit-ului NATO de la Bruxelles sunt îngrijoraţi de perspectiva ”revizuirii spaţiului de securitate” în Europa.
Ea se poate contura în cazul în care liderii ţărilor membre vor respinge cerea preşedintelui american de a spori cheltuielile pentru apărare.
Unul dintre interlocutori a presupus că ”Trump ar putea folosi propunerea de a reduce prezenţa militară americană în Europa pentru a primi în schimb asigurarea că Moscova va uza de influenţa sa asupra Teheranului în scopul retragerii militarilor iranieni din Siria”.
De necesitatea de a avea girul lui Putin a încercat s-o convingă pe Theresa May omologul ei israelian, premierul Benjamin Netanyahu.
Trump ar mai putea ameninţa partenerii NATO că va retrage militarii americani din Ucraina şi va înceta participarea lor la exerciţiile comune ale Alianţei, scrie „The Telegraph“.
Tusk către Trump: Preţuiţi-vă mai mult aliaţii, că nu aveţi prea mulţi
SUA ar trebui să preţuiască Europa ca pe cel mai apropiat aliat al său, a afirmat marţi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care i-a cerut preşedintelui american Donald Trump să înceteze cu mustrările la adresa aliaţilor din NATO în legătură cu nivelul cheltuielilor militare, insistând că Europa cheltuieşte mult mai mult pentru apărare decât Rusia, relatează dpa, Reuters şi AFP.
"Dragă America, preţuieşte-ţi aliaţii, la urma urmei nu ai atât de mulţi'', a spus Tusk, fost premier polonez, după semnarea unui acord de cooperare între Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. ''Şi dragă Europa, cheltuieşte mai mult pentru apărarea ta pentru că toată lumea se aşteaptă ca un aliat să fie bine pregătit şi echipat (...) Banii sunt importanţi, dar solidaritatea reală ar trebui să fie mult mai importantă'', a afirmat Tusk, potrivit unei declaraţii pentru presă.
Tusk a încercat, de asemenea, să respingă argumentul potrivit căruia doar SUA protejează Europa, menţionând că Europa a fost prima care a răspuns la scară largă atunci când SUA au fost atacate pe 11 septembrie 2001 şi a pierdut 870 soldaţi în războiul din Afganistan.
"Stimate domnule preşedinte, vă rog să vă amintiţi de acest lucru mâine (miercuri - n.r.) când ne întâlnim la summitul NATO, dar mai ales când vă întâlniţi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Helsinki. Merită întotdeauna să ştii cine este prietenul tău strategic şi cine reprezintă o problemă strategică", a spus Tusk.
16 miniştri de externe îi scriu lui Tramp
Totodată, fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright şi alţi 15 foşti miniştri de externe din întreaga lume i-au cerut preşedintelui american Donald Trump să-şi consolideze "relaţia pe cale de deteriorare" cu aliaţii occidentali, avertizându-l totodată că ar fi o "greşeală gravă" să ignore ameninţarea reprezentată de Rusia lui Vladimir Putin, a consemnat portalul Politico.
Totuşi, într-o scrisoare trimisă luni preşedintelui american, cei 16 diplomaţi veterani - între care şi fostul ministru român de externe Mircea Geoană - îi adresează acestuia şi laude, afirmând, de exemplu, că trebuie să i se recunoască meritul de a stimula alte state din NATO să-şi majoreze cheltuielile de apărare.
În Europa atmosfera este una "atât de teamă, cât şi de confuzie", a declarat pentru Politico Madeleine Albright, şefa diplomaţiei americane în timpul administraţiei lui Bill Clinton. "De foarte mult timp nu am mai văzut o asemenea îngrijorare în legătură cu ce se întâmplă şi incertitudine cu privire la poziţia SUA".
Securitatea la Marea Negră
România va fi reprezentată la summit de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului român va participa la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, precum şi la o reuniune în formatul Misiunii Resolute Support din Afganistan. De asemenea, pentru prima dată, la cel mai înalt nivel aliat, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei şi Ucrainei”, se arată într-un comunicat de presă al Preşedinţiei României.
Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securităţii la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuţii aplicate privind evoluţiile situaţiei de securitate din regiune, precum şi de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri.
De asemenea, vor fi supuse atenţiei şefilor de stat şi de guvern adaptarea structurii de comandă a NATO la noul mediu de securitate, dezvoltarea capacităţii de reacţie a forţelor aliate şi facilitarea mobilităţii acestora în Europa”, se mai arată în comunicat. România îşi doreşte să găzduiască unul din noile comandamente NATO.
Se încarcă comentariile...
