Alegerile din Catalonia riscă unitatea Spaniei şi nasc confuzii la Bruxelles

Votul de duminică al Catalaniei era menit să reprezinte alegeri regionale de rutină. Însă totul s-a transformat într-un referendum pentru independenţă ce a înfuriat Guvernul spaniol şi a dat naştere la un răspuns confuz din partea Bruxelles-ului.

Tensiunile dintre prim-ministrul spaniol Mariano Rajoy şi Catalonia, una dintre cele mai bogate şi industrializate regiuni autonome din cele 17 ale Spaniei, s-au accentuat în 2010 când Curtea Constituţională spaniolă a respins elemente autonome din statutul Cataloniei, notează „Politico“.

Pe 11 septembrie, aproape 1,5 milioane de persoane au demonstrat în Barcelona în favoarea independenţei. Liderul guvernului autonom catalan, Artur Mas, insistă separarea regiunii de Madrid. „Fiecare pas pe care l-am făcut pentru a crea o structură de stat a fost analizat şi contestat de acest guvern. Vom continua să facem asta“, a declarat vineri vicepremierul Spaniei, Soraya Sáenz de Santamaría 

Majoritatea catalanilor vor separarea de Spania

O victorie în alegerile de duminică îi va conferi lui Mas un mandat pentru a negocia independenţa Cataloniei cu Guvernul central, cu Uniunea Europeană şi cu alte organizaţii internaţionale, susţine prim-ministrul catalan. Într-un referendum din 2014 privind independenţa, pe care Curtea Constituţională a Spaniei l-a decretat ilegal, aproximativ 80% din catalani au votat pentru separarea de Spania.

Pentru a-şi îndeplini visul de independenţă, Arturo Mas are nevoie de o majoritate absolută de 68 de locuri în Parlamentul catalan, care are un total de 135 de locuri. Potrivit ultimelor sondaje, cursa este strânsă, coaliţia pro-independenţă „Junts pel sí“ (Împreună pentru Da) fiind la o distanţă infimă de scopul lor, preconizându-se să câştige 65-67 de locuri.

Artur Mas, premierul Catalonie, într-o şedinţă a Parlamentului catalan, 2 septembrie 2015 FOTO AP

Însă Mas, care şi-a unit în iulie partidul Convergenţa Democrată a Cataloniei cu Stânga Republicană a Cataloniei, cu Democraţii Cataloniei şi cu Mişcarea de Stânga pentru a forma coaliţia „Junts pel sí“, are opţiunea de a forma o coaliţie şi cu partidul de stânga CPU, care este de asemenea în favoarea independenţei şi care, potrivit sondajelor, va câştiga între 9 şi 11 locuri în Parlamentul regional.

Premierul spaniol Mariano Rajoy şi-a bazat campania pentru referendum pe temerile despre viitorul regiunii fără Spania, susţinând, de exemplu, că o Catalonie independentă nu ar rămâne în Uniunea Europeană. „Ce se va întâmpla cu pensiile, cu entităţile financiare, cu depozitele bancare, cu banii?“, spunea el într-un interviu acordat unui post de radio, avertizând despre riscul instabilităţii regiunii. Joi, ministrul Agriculturii, Isabel García Tejerina, a declarat că o Catalonie independentă va pierde 430 de milioane de euro pe an, reprezentând subvenţii UE.

Confuzie la Bruxelles

Întrebarea crucială pentru catalani este dacă o Catalonie independentă poate rămâne în zona euro şi dacă poate deveni cel de-al 29-lea stat membru UE. Înainte cu câteva zile de vot, această întrebare a cauzat confuzie în Comisia Europeană, continuă Politico.

Răspunzând unei întrebări scrise, dacă o declaraţie de independenţă va fi recunoscută de Bruxelles, preşedintele CE Jean-Claude Juncker a răspuns „nu comentez“, în engleză. Însă a emis un comunicat în spaniolă care spunea următoarele: „Hotărârea unui teritoriu al unui stat membru poate fi ratificată de legea naţională constituţională şi nu de decizia unui parlament autonom“.

Comisia a descris mai târziu această declaraţie drept „o eroare umană“ şi a declarat că doar textul în engleză contează. Guvernul catalan a solicitat o investigaţie pentru ceea ce a numit „un caz de manipulare“.

Catalonia – un stat cu o economie viabilă

„Avem o economie viabilă şi suntem contribuitori regulaţi la fondurile UE“, a declarat Amadeu Altafaj, reprezentantul catalan la UE, pentru „Politico“. Barcelona susţine că îndeplineşte toate criteriile statutului de membru UE.

Guvernul autonom a publicat un document anul trecut, descriind o cale posibilă pentru tranziţia către un stat independent. Acesta va fi „complet dedicat valorilor europene“, a spus Altafaj, şi angajat în toate responsabilităţile, cum ar fi şi cea a relocării refugiaţilor.

„Trebuie să avem o discuţie cu Guvernul spaniol şi cu instituţiile europene, să negociem“, a declarat şi Mas, la începutul lunii septembrie.

Mariano Rajoy numeşte independenţa „imposibilă“

În timp ce Rajoy, în mod repetat, numeşte independenţa „imposibilă“, guvernul lui Mas speră să-l vadă plecând din fruntea guvernului central.

În decembrie, Spania va avea alegeri naţionale şi semnele nu sunt bune pentru principalele partide. În alegerile regionale care au avut loc în mai, în mare parte din Spania, partidul conservator al lui Rajoy, „Partido Popular“, şi Partidul Muncitorilor Socialişti, de opoziţie, au pierdut o mare parte din voturi.

Nou-veniţii, Podemos de stânga şi Ciudadanos (Orăşenii), de centru dreapta, sunt în creştere. Deşi amândouă partidele vor să evite ruperea Spaniei, liderul Podemos, Pablo Iglesias, a spus că recunoaşte dreptul Cataloniei de a-şi dori independenţa.

„Sperăm ca următorul guvern să se angajeze în discuţii constructive, dar ne aşteptăm şi la o mobilizare mai mare la nivel european. Scopul nostru este să încheiem procesul independenţei în următoarele 18 luni“, a declarat Altafaj pentru „Politico“.