Cum ne-a adus manelistul Babasha în atenția lumii întregi. Ce scrie The Independent despre manelele din România

0
Publicat:

Babasha, cântărețul de manele care a fost huiduit la primul concert susținut de Coldplay, a atras atenția lumii întregi, publicațiile străine relatând evenimentul, și afirmând că reacția publicului ar reaprinde „dezbaterea despre rasism din România”.

Presa străină, despre momentul lui Babasha la spectacolul Coldplay Foto: Arhivă
Presa străină, despre momentul lui Babasha la spectacolul Coldplay Foto: Arhivă

The Independent scrie că invitatul Coldplay, cântărețul de manele Babasha, a fost huiduit pentru că a interpretat manele, în timpul concertului trupei rock, care a cântat miercuri la Arena Națională, în cadrul turneului mondial din 2024.

Publicația face referire în articolul său la videoclipuri postate pe X, unde Babasha poate fi văzut plimbându-se pe scenă cântând în timp ce un cor de huiduieli puternice se aude venind din mulțime și la cele în care mai mulți fani pot fi văzuți urcând scările stadionului pentru a pleca. Aceasta în timp ce solistul Chris Martin a continuat să-l încurajeze pe Babasha și să cânte alături de el.

Joi, în timpul celui de-al doilea concert Coldplay de la București, invitat din nou, Babasha avut o primire mai caldă.

The Independent afirmă că manele sunt un gen controversat de muzică în România, datorită versurilor sale adesea vulgare și misogine.

Euronews, care a relatat de asemenea evenimentul, afirmă că „huduielile la adresa cântărețului rom la spectacolul Coldplay din București reaprind dezbaterea despre rasism din România”, și că „genul muzical vechi de secole stârnește fantome de rasism”.

Publicația scrie că manele îmbină muzica populară cu sunete electronice moderne, și le compară cu turbofolk, popular în Serbia vecină, skiladiko grecesc sau chalga din Bulgaria. Totodată, adaugă că spre deosebire de turbofolk, care a devenit celebru abia în anii 1990, manelele - interpretate în mare parte de artiști romi - au o istorie mult mai lungă și sunt adânc înrădăcinate în tradițiile comunității de romi, manelele clasice datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când au fost aduse în România de către romi, din Istanbul.

Euronews afirmă că sunt critici care iau încă în derâdere acest gen muzical, până în zilele noastre, pentru limbajul ei și versurile banale. Totodată menționează că au mers atât de departe încât unele orașe din România au interzis manelele în spațiile publice, remarcând că în martie 2010, primăria municipiului Cluj le-a interzis taximetriștilor să asculte genul în timpul serviciului, în timp ce aceeași regulă a fost aplicată și la Galați împotriva operatorilor săi de transport public în luna mai a aceluiași an.

Experții ar atribui rezistența acelorași motive din spatele respingerii împotriva rap sau reggaeton - genuri acum văzute ca fiind mainstream, dar lansate de grupuri defavorizate.

Respingerea persistentă a manelelor face parte din sentimentele rasiste larg răspândite față de romi”, afirmă publicația.

Željko Jovanović, unul dintre cei mai importanți activiști europeni pentru drepturile romilor și președinte al Fundației Romilor din Europa, a spus pentru sursa citată că: „România este singura țară din Europa care a tratat romii ca pe niște sclavi. Există o istorie de 500 de ani de sclavie a romilor în România. Populația are această memorie istorică a romilor ca fiind mai prejos decât oamenii sau mai puțin decât cetățenii.”

Jovanović a afirmat că secole de sentimente negative și puțină voință politică pentru schimbare au însemnat că retorica anti-romă a devenit o modalitate ușoară pentru politicieni de a înfuria publicul și de a a-l atrage de partea sa din punct de vedere politic, menționând despre inițiativele de redenumire a romilor.

Au fost câteva cazuri în România de inițiative politice de redenumire a romilor, pentru că românii erau supărați că comunitatea de romi și România sunt adesea confundate în străinătate. Așa că au vrut să schimbe denumirea oficială a romilor într-un termen derogatoriu din punct de vedere istoric”, afirmă activistul, menționând și despre problema șomajului și nivelului de trai al romilor.

Dacă te uiți la istoria unor situații similare de pe tot globul, primul lucru de recunoscut este că aceasta este o bătălie lungă. În al doilea rând, este nevoie de organizare politică și putere politică în rândul romilor”, a adăugat Jovanović.

Presa straina mai menționează, printre altele, că unii artiști de la noi din țară au sărit în apărarea lui Babasha și că în a doua seară a spectacolului reacția publicului nu a mai fost aceiași.

Magazin



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite