Împrumutul la CAR, soluţie pe timp de criză

Casele de Ajutor Reciproc nu-şi jupoaie clienţii-membri prin dobânzi sau comisioane şi, în plus, încurajează economisirea. Sistemul de economisire-creditare al caselor de ajutor reciproc este accesat mai ales de cei cu venituri mici şi mijlocii.

“Pe vremea lui Ceauşescu, după ce împlineai 25 de ani, nu mai puteai cumpăra bunuri de folosinţă îndelungată cu rate în magazin, aşa că singura variantă era împrumutul la CAR”, ne-a povestit Olga, profesoară în Sibiu. Ea are acum 55 de ani şi toată viaţa s-a “ajutat” cu CAR-uri.

În 1981 a făcut primul împrumut. Avea un salariu de 1.800 de lei, iar cu cei 30.000 de lei împrumutaţi de la casa de ajutor reciproc a reuşit să-şi cumpere prima mobilă pentru garsoniera închiriată în care stătea. Banii s-au dus pe o canapea, două fotolii, o bibliotecă, un televizor, aparatul de radio şi maşina de spălat.

Din următorul CAR şi-a cumpărat două covoare. Prin ’85-’86, ea şi soţul ei au fost pentru prima dată naşi de cununie. Asta a însemnat un alt CAR. Prima maşină, cumpărată la mâna a doua în 1988, a fost posibilă cu cele două CAR-uri luate de ea şi de soţ.

“Dobânda de atunci era foarte mică, în jur de 3% pe an. Şi acum sunt membru CAR, dar regulile sunt altele. Pot lua doar de trei ori fondul social, cu o dobândă de 10% pe un an sau 12% pe doi ani.

Dacă nu te împrumuţi timp de un an de zile, poţi lua creditul imediat, dacă abia l-ai achitat, mai trebuie să aştepţi şase luni până la un credit nou”, spune Olga, care economiseşte la o casă de ajutor reciproc mică, dar care reprezintă un ajutor uriaş pentru membrii ei.

Aproape un milion de membri

Ca Olga sunt sute de mii de oameni în România. Se estimează că între 700.000 şi 1.000.000 de români sunt membri CAR.

“Toamna este sezonul împrumuturilor la CAR. Membrii noştri au de plătit rechizitele pentru copii, plătesc în avans studiile la facultăţile particulare, pun murături, se pregătesc de iarnă – cumpără lemne, combustibili.

Tot la noi vin şi când au nevoie de o mobilă nouă, de reparaţii capitale prin casă, trebuie să dea darul pentru o nuntă”, ne-a declarat Nicoleta Capdefier, director economic al Casei de Ajutor Reciproc “Faur”.

Înfiinţată în 1949, sub denumirea de CAR “23 August”, instituţia financiară se adresa atunci doar salariaţilor întreprinderii. La sfârşitul anului 1989 avea peste 12.000 de membri.

Din cauza lipsei de adaptare la piaţă, măcinată de împrumuturile ieftine şi de inflaţie, CAR “Faur” s-a decapitalizat puternic în perioada 1990-1997, ajungând la 3.800 de membri şi active de aproximativ 158.000 de dolari. După adoptarea unor planuri de redresare, s-a ajuns la jumătatea acestui an la 10.800 de membri şi active de 11.756.400 dolari.

Împrumuturi cu giranţi

“CAR-urile au instrumentele necesare celor cu venituri mici şi mijlocii. Există o singură condiţie ca să fii membru în organizaţia noastră: să stai în Bucureşti, să lucrezi în Bucureşti sau să locuieşti într-una din zonele limitrofe ale Bucureştiului. Taxa de membru se plăteşte o singură dată, la aderarea în CAR, şi este de 30 de lei”, ne-a mai explicat Nicoleta Capdefier.

Şefa CAR “Faur” ne-a declarat că împrumuturile accesate de membrii CAR variază între câteva zeci de lei şi 25.000 de lei. Gradul de îndatorare este de 30-40% din venituri, iar împrumutatul trebuie să aibă giranţi. “Condiţiile sunt mai bune decât la bănci, pentru că aceasta este o măsură de ajutor, nu o afacere! Membrii CAR sunt acţionarii afacerii”, ne-a explicat Florin Simion, directorul Federaţiei Caselor de Ajutor Reciproc din România, FEDCAR.

De exemplu, un împrumut de 1.000 de lei la CAR, cu o dobândă de 21,5% pe an - percepută celor care au contribuit puţin, adică au un fond social mic, reprezintă 1.116 lei plătiţi la finalul perioadei de creditare. Suma este mai mică decât în cazul a numeroase bănci comerciale, care au între 15,72% şi 45,39% pe an dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele de nevoie personale în lei, garantate cu girant. La acestea, suma de rambursat ajunge la 1.120 lei.

Economii mai mari, credite ieftine

Cei care economisesc la CAR mai mult realizează un fond social mai mare şi au acces la credite mai ieftine. De ce se împrumută, însă, cei care au pus nişte bani deoparte şi nu-şi lichidează, pur şi simplu, fondul social?

“Oamenii preferă să se împrumute, pentru că astfel sunt constrânşi ca o dată pe lună să aducă rata. Nu ar fi la fel de conştiincioşi dacă ar trebui să pună deoparte suma respectivă. În plus, la fondul social primesc o dobândă de 9,5% acum, dobândă care creşte în decembrie la 10%”, ne-a declarat Nicoleta Capdefier, director economic la CAR “Faur”.

Un calcul simplu arată că, la dobânda actuală, dacă ar depune în fondul social câte 10 lei lunar, după 30 de ani, un membru CAR ar economisi 10.132 lei.

Banii stau bine la membri!

În România sunt înregistrate 2.984 CAR-uri, conform BNR. Conform Consiliului Mondial al Caselor de Ajutor Reciproc, România avea anul trecut un număr de 59 de CAR-uri afiliate, cu mai puţin de 60.000 de membri. Rata de penetrare era de 0,38%.

Membrii caselor de ajutor reciproc sunt salariaţi, precum şi persoane fizice care realizează venituri de natură salarială. Obiectul de activitate al caselor de ajutor reciproc îl constituie acordarea de împrumuturi cu dobândă către membri, care se reîntoarce la fondul lor social, după deducerea cheltuielilor statutare.

“Nu putem plasa banii decât în titluri de stat şi în depozite bancare. Ei sunt în siguranţă la membri, în împrumuturi. Până la 86% din banii CAR «Faur» sunt împrumutaţi membrilor”, ne-a mai declarat Nicoleta Capdefier.

Formă de credit pentru prudenţi

Analistul economic Ilie Şerbănescu îşi aminteşte că sistemul CAR era extrem de dezvoltat înainte de 1989, când CEC, singura bancă de pe piaţa românească, nu acorda împrumuturi decât pentru cumpărarea de locuinţe. Dar CAR-uri “primitive” au apărut în România încă din 1722, când, la Reşiţa, s-a înfiinţat “lada frăţească” – Bruderlade. Primele asociaţii de credit din România au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, adoptând sistemele germane Raiffeisen şi Schulze-Delizsch.

“Nu este o formă de împrumut pentru cei care au nevoie de finanţare, ci pentru cei care vor să trăiască prudent şi cumpătat. Creditul de consum de la bănci este cel care îl sărăceşte pe român”, mai spune Ilie Şerbănescu.