De ce ne implicăm în relaţii la distanţă 

Timizii şi tinerii însurăţei optează adesea pentru relaţii la distanţă, la fel şi cei care preferă să se  dedice promovării profesionale. De dragul carierei, tot mai mulţi tineri preferă iubirea la distanţă. Noile tehnologii furnizează „pastile“ menite să le îndulcească amarul lungilor despărţiri.

Cuplul modern se reîntregeşte în vacanţe şi în perioadele cu oferte speciale la biletele companiilor aeriene low-cost. Se întâmplă tot mai des şi în România. Americanii rămân, însă, campioni mondiali: în urmă cu trei ani, circa 7 milioane de tineri căsătoriţi şi necăsătoriţi erau implicaţi într-o relaţie la distanţă. În comparaţie cu anul 2000, numărul lor era la data studiului cu peste 44% mai mare.

Iubire în weekend

Maria s-a mutat în Bucureşti în urmă cu opt ani. Avea deja o relaţie când a plecat de acasă, din Satu Mare. Timp de doi ani, până când iubitul ei şi-a găsit serviciu în Bucureşti, şi-au trăit relaţia între două trenuri. La două weekenduri, el venea pentru o noapte în Capitală, la o lună bătea ea sute de kilometri până în oraşul natal. Au ajuns să se întâlnească de câteva ori şi la jumătatea drumului, la Sibiu.

Pe de altă parte, preocupaţi de recunoaşterea în plan profesional, dar şi personal, tot mai mulţi tineri români aleg să se împrietenească şi să-şi petreacă timpul liber online.

Chiar dacă psihologii văd în acest lucru un pericol de însingurare, avantajele unei vieţi online par să întreacă dezavantajele. Să întreţii o relaţie prin messenger poate fi mai uşor decât să menţii una în viaţa reală. În afara costurilor care intervin, salvezi timpul în care ar fi trebuit să te deplasezi la întâlniri, grija cu care ar fi trebuit să-ţi alegi ţinuta şi depăşeşti totodată perioada de cunoaştere a celuilalt.

Dincolo de Ocean, reţeta relaţiilor la distanţă a cunoscut un succes în creştere în ultimii ani. Cifrele ilustrează o creştere de 30% a numărului celor căsătoriţi care locuiesc la distanţă unul de celălalt, faţă de anul 2000. Totodată, şi numărul tinerilor necăsătoriţi aflaţi într-o relaţie la distanţă s-a mărit cu aproximativ 14%.

„Călătorim mai mult în interes de serviciu şi facem naveta pe distanţe din ce în ce mai mari decât acum câteva decenii. Astfel, cresc şansele de a ne îndrăgosti de o persoană care nu locuieşte neapărat în apropiere“, observă doctorul Gregory T. Guldner, autorul cărţii „Ghidul complet al relaţiilor la distanţă“.

Aproximativ 10% din populaţia din Germania, care călătoreşte la fiecare sfârşit de săptămână cu trenul sau cu avionul pentru a petrece puţin timp cu perechea, relata zilele trecute „Deutsche Welle“.

Românii vin din urmă

 „Marea majoritate dintre noi ne-am confruntat măcar o dată cu decizia de a începe sau nu o relaţie la distanţă“, observă
psihologul Alina Rancu. Fie că este vorba despre o călătorie în interes de serviciu, despre o vacanţă sau o bursă de studii într-o altă ţară, tot mai mulţi tineri români recunosc că iubesc la distanţă.

Mădălina R., de 24 de ani, mărturiseşte că şi-a cunoscut prietenul la un Revelion în ţară. Cu toate că şi el este român, studiază informatica la Universitatea din Bremen, în Germania. După Revelion, a trebuit să se întoarcă la studii pentru un an şi jumătate.

„Am păstrat legătura pe internet, vorbeam pe Skype, ne sunam şi uite-aşa a trecut timpul. După ce a absolvit facultatea s-a întors în ţară, şi-a deschis propria afacere şi ne-am mutat împreună“, povesteşte Mădălina.

De un deznodământ nu la fel de fericit a avut parte Nicoleta S., de 22 de ani. Tânăra spune că s-a îndrăgostit în Germania, într-un tren. 

„El era neamţ, eu acolo la un curs de vară“, detaliază Nicoleta. Ea povesteşte că au menţinut legătura mai bine de nouă luni, timp în care se sunau, comunicau prin messenger, însă  din scuză că nu a existat o cale de mijloc  - ea nu voia să se mute în Germania, dar nici nu l-a încurajat pe el să-şi „strice viitorul“ în România  -  s-au despărţit.

În goana după libertate, iubim la distanţă

Psihologii consideră că alegem relaţiile la distanţă fie pentru că avem nevoie de libertate, fie pentru că suntem constrânşi de anumite motive.

Pentru psihologul Ştefania D. Niţă de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie pretextele deciziei de păstrare a unei astfel de relaţii diferă în funcţie de circumstanţe. Astfel, dacă am apucat să cunoaştem persoana înainte de a fi nevoiţi să recurgem la despărţire, punem mai mult preţ pe programul nostru încărcat, pe lipsa timpului liber.

De asemenea, apare convingerea că nu există nimeni potrivit nouă prin apropiere - fie în cercul de prieteni, cunoştinţe, fie în oraşul nostru. Pentru cei care nu au apucat să se cunoască decât în mediul virtual sau pe fugă, Niţă susţine că, în aceste cazuri, intervin timiditatea, teama de eşec şi neîncrederea în sine.

Cât de mult poate să dureze o relaţie la distanţă

Specialiştii în psihologia cuplului susţin că data-limită este impusă de cei doi parteneri, în egală măsură. Psihologul Ştefania D. Niţă crede că  „durata este în strânsă legatură cu caracteristicile partenerilor. Cei care au încredere unul în celălalt pot trece cu bine printr-o relaţie de 3-4 ani la distanţă“.

La extrema cealaltă, Niţă consideră că cei mai dependenţi şi chiar posesivi nu rezistă mai mult de câteva luni. Pentru a rezuma motivele pentru care o relaţie la distanţă se destramă, psihologul Alina Rancu spune că  „la fel ca orice altă relaţie, aceasta ţine atât timp cât cei doi investesc în ea“.

Noile tehnologii, îngerii păzitori ai iubirii

Dacă distanţa geografică intervine în manifestarea apropierii sufleteşti faţă de persoana considerată a fi potrivită, se impun câteva măsuri de urgenţă. Este obligatoriu să cumperi un webcam pentru calculator.

Specialiştii americani susţin că prin intermediul noilor tehnologii cu care poţi vedea şi auzi persoana în cauză, este mult mai uşor să creezi aşa-numitul spaţiu comun din viaţa voastră.

De asemenea, psihologul Alina Rancu sugerează că pentru a menţine o relaţie la distanţă cei doi trebuie să renunţe la gelozie, să înveţe să-şi exprime afecţiunea, să folosească toate mijloacele de comunicare pentru a nu se înstrăina şi să se înarmeze cu multă încredere.

Partenerii creează un personaj ideal

De cele mai multe ori, partenerii care se implică într-o relaţie la distanţă au tendinţa de a-l idealiza pe celălalt, avertizează specialiştii. Psihologul Ştefania D. Niţă arată că pe parcursul distanţării temporalo-spaţiale intervin în cazul ambilor parteneri tot felul de modificări la nivel afectiv, iar cea mai frecventă este distanţarea afectivă. Totodată, psihologul Alina Rancu atrage atenţia asupra faptului că cei care locuiesc la distanţă nu formează un cuplu.

Când relaţia devine cuplu

Pentru a deveni un cuplu, cei doi trebuie să îndeplinească trei cerinţe: funcţia de securitate - să locuiască împreună, funcţia financiară - să se susţină reciproc financiar şi funcţia sexuală. Aşadar, trecerea de la o relaţie la distanţă la cea de cuplu poate conduce chiar şi la încheierea relaţiei, avertizează psihologii.

Pentru a trece peste această perioadă de „tranziţie“ de la relaţie la cuplu, Niţă sugerează ca partenerii să nu încerce să reia totul de unde au rămas. Ei trebuie, mai degrabă, să se reacomodeze cu partenerul  „cel nou“, care, între timp, a trecut prin tot soiul de experienţe care l-au marcat mai mult sau mai puţin.

Profil

Profesie: tineri la început de carieră, nevoiţi să lucreze peste program sau să facă frecvent deplasări

Vârsta: până în 35 de ani

Cei care aleg să hrănească o relaţie la distanţă în loc să clădească o alta cu o persoană aflată în apropiere sunt de regulă tineri care, dintr-un motiv sau altul, amână formarea unui cuplu. Psihologul Ştefania D. Niţă face o distincţie clară între relaţiile formate după o perioadă de unu-doi ani de consolidare şi cele formate prin intermediul internetului sau în câteva zile de „contact direct“.

În primul caz, specialista de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie spune ca avem de-a face cu indivizi optimişti, care de dragul carierei sau al promovării profesionale renunţă la gelozie şi merg pe cartea încrederii pentru a relua într-o bună zi relaţia în plan real cu persoana aflată departe, în timp ce, în cea de-a doua situaţie, avem de-a face cu teama de eşec şi neîncrederea în forţele proprii.

Pro

LIBERTATE

Sunt cel mai puţin sufocante relaţii. Te poţi concentra asupra jobului, asupra studiilor şi a prietenilor, fără a fi pus mereu în situaţia de a alege între a petrece timpul cu partenerul şi toate aceste lucruri. O astfel de relaţie permite implicarea graduală,  în funcţie de ce ne dorim, de ce reprezintă persoana pentru noi şi de momentul în care luăm decizia.

Contra

TORTURĂ

Stări de anxietate, nesiguranţă, teamă, gelozie, pe scurt: nefericire. Cei care se implică în relaţii la distanţă sunt mai vulnerabili decât persoanele care aleg relaţii cu parteneri aflaţi în proximitate. „Singurătatea se acutizează şi, deseori, putem sfârşi în braţele altei persoane, careia îi transferăm sentimentele avute faţă de cea aflată departe“, crede psihologul.