Cursa din job în job

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii stau, de obicei, la un loc de muncă unu-doi ani,  iar cei mai mulţi hotărăsc să se stabilizeze după cinci ani de experienţă. Criza economică a dat peste cap obiceiul schimbării dese a locului de muncă. În cazul unei oferte, candidaţii pun preţ în primul rând pe nivelul salarial şi pe stabilitate. 

Alexandra Ivan lucrează de şase ani în marketing şi până acum a schimbat şapte locuri de muncă. „Nu rezist mai mult de un an la un loc de muncă dacă nu mi se oferă o promovare. Cam după şase luni apar nemulţumirile. Cele mai multe, legate de şef şi de oamenii cu care lucrez. Plus că aud de la prieteni că şi-au schimbat jobul cu unul mai bine plătit şi asta mă ambiţionează", spune tânăra, în vârstă de 27 de ani. Au fost locuri de muncă la care a rezistat doar câteva luni, după care a găsit prin site-urile de joburi oferte mai bune, cu pachete salariale atractive.

Avantaje şi dezavantaje

„Schimbările dese de job nu m-au ajutat totuşi să înaintez prea mult; lucrez în acelaşi domeniu de atâţia ani şi cam pe acelaşi post", povesteşte Alexandra. De un an şi două luni nu a mai reuşit să-şi schimbe locul de muncă, deşi şi-ar fi dorit. „De şase luni tot caut oferte, dar se pare că, din cauza crizei, nu am mai reuşit atât de repede să-mi găsesc altceva", spune ea. Din toată această situaţie vede însă şi un avantaj. „Înainte, la inteviurile de angajare, toată lumea mă privea suspicios, pentru că îmi schimb des locul de muncă. Acum am şansa să-mi rezolv problema asta în CV."

Prietenul ei, Tudor, nu prea înţelege dorinţa tinerei de a alerga din job în job. El munceşte de şase ani, dar a schimbat o singură dată locul de muncă. „Lucrez în domeniul comunicaţiilor. Când am început, acum şase ani, am rezistat într-o echipă de începători timp de nouă luni. După acest timp, am primit o ofertă de la o companie concurentă", spune Tudor. Aşa că, de peste cinci ani nu a mai schimbat locul de muncă. În prezent, este şef de proiect, are în subordine patru oameni, iar salariul aproape că i s-a dublat de când a venit în compania la care lucrează acum. „E drept că de doi ani nu au mai existat majorări salariale", adaugă Tudor. Dacă ar fi acum ofertat de o altă companie s-ar gândi de trei ori înainte să dea un răspuns. „Aş pune în balanţă majorarea salarială şi atribuţiile de acolo cu ceea ce am construit până acum, la actualul loc de muncă."

La extreme

În general, românii stau la un loc de muncă unu-trei ani, după care preferă să facă o schimbare, spun specialiştii în resurse umane. După şapte ani petrecuţi la acelaşi loc de muncă, fără nicio promovare, ar trebui ca angajatul să se orienteze puţin în piaţă şi să îşi caute un nou job, altfel intervine rutina şi, implicit, plafonarea, adaugă ei. „La extrema cealaltă, un job la fiecare şase luni cataloghează persoana respectivă ca nestatornică, drept «job hopper» (adică sare de la un loc de muncă la altul). Slalomul printre joburi este mai des în primii trei ani de carieră. După o experienţă de patru-cinci ani în piaţa muncii, angajatul devine mai statornic şi îşi păstrează un post pentru cel puţin doi-trei ani, o perioadă decentă ca să nu fie catalogat ca inconstant", spune Oana-Maria Banu, Product Marketing Manager la MyJob.ro.

Şi Mihaela Stoian, Marketing Assistant la Manpower, spune că în momentul în care CV-ul unui candidat constă într-o succesiune de poziţii ocupate în perioade scurte (6-12 luni într-o poziţie), mai mult ca sigur un specialist în resurse umane îşi ridică un semn de întrebare. „Este întotdeauna nevoie de o evaluare contextuală a respectivului candidat: specificul domeniului în care activează, vechimea totală în câmpul muncii, caracterul respectivului candidat. Poate fi vorba despre o persoană extrem de dinamică", mai spune Mihaela Stoian.

Când devenim stabili

Nu este greşit să îţi schimbi locul de muncă în primii ani de carieră, până te stabilizezi pentru un anumit domeniu şi reuşeşti să acumulezi ceva experienţă, văzută ca avantaj major în acest caz, explică reprezentanţii MyJob.ro. „Dezavantajul este faptul că respectiva persoană nu are timp să crească într-o anumită companie şi nu va beneficia de eventualele promovări sau măriri de salariu, care vin odată cu o perioadă mai lungă de timp la acelaşi job. În general, după trei-cinci ani de carieră şi un salariu mediu sau peste medie (în funcţie de oraş, domeniu, companie), o persoană se stabilizează într-un loc de muncă", spune Oana-Maria Banu.

Decizia de a rămâne mai mult timp la un loc de muncă şi de a deveni stabil din punct de vedere profesional ţine şi ea de mai mulţi factori. „Stabilizarea reprezintă o decizie individuală, pe care fiecare persoană ar trebui s-o ia având în vedere natura domeniului în care activează, gradul de diversitate a activităţii şi experienţa", explică şi Mihaela Stoian.

Criza ne-a potolit

Perioada de recesiune a temperat destul de mult fluctuaţiile de personal, estimează Monica Dona de la Lugera & Makler. „Tinerii, în rândul cărora se înregistra înainte de criză cea mai mare fluctuaţie, şi-au regândit strategia de căutare de joburi, aceştia fiind interesaţi de locuri de muncă stabile, care să le ofere posibilitatea construirii unei cariere pe termen lung, dar şi de specializări nişate, care vin practic în aceeaşi direcţie." Loialitatea este o calitate valorizată de companii şi de cei care fac recrutări, iar experienţele de lucru de lungă durata îţi dau posibilitatea să îţi demonstrezi potenţialul, mai spune Monica Dona. 

Mutări în domeniu sau reprofilări?

Nemulţumiţi de locurile lor de muncă, angajaţii au încercat şi în ultimii doi ani să facă mutări-cheie pentru activitatea lor profesională. Schimbările mai dese de job sunt în acelaşi domeniu, pentru că este mai uşor să obţii un nou loc de muncă venind cu experienţă şi abilităţi dobândite deja, spun specialiştii în recrutare. Schimbarea domeniului şi reprofilarea se întâmplă mai rar şi sunt specifice unui segment de persoane cu vârste de până la 30 de ani, care se pot adapta mai uşor.

 „Dezavantajul major atunci când cineva schimbă domeniul de activitate îl reprezintă, de cele mai multe ori, salariul mai mic, deoarece va porni dintr-o poziţie de  începător, chiar dacă are câţiva ani de experienţă în muncă", explică reprezentanţii MyJob.ro. Şi Mihaela Stoian de la Manpower spune că angajaţii în vârstă, care au experienţă şi calificări valoroase, ies de pe piaţa muncii, dar nu există suficienţi tineri cu atributele necesare pentru a-i înlocui.

Salariul te pune pe căutări

Decizia de a schimba locul de muncă ţine de un cumul de motive, însă toate au un singur cuvânt-cheie: salariul. „Atunci când vorbim despre acelaşi domeniu, decizia de a schimba locul de muncă este dată, de cele mai multe ori, de necesitatea unui salariu mai mare, de nesiguranţa de la actualul job sau de nevoia de a evolua în carieră", explică Oana-Maria Banu de la MyJob.ro. Şi Mihaela Stoian de la Manpower susţine că factorul care influenţează cu preponderenţă decizia de a schimba locul de muncă pe piaţa locală este nivelul salarial.

„Din păcate, se poate observa o tendinţă generalizată a indivizilor de evaluare, de cele mai multe ori, precipitată a competenţelor în raport cu poziţia, respectiv cu câştigul salarial", mai spune Mihaela Stoian. Această tendinţă se întâlneşte în special în cazul celor aflaţi la începutul carierei. „Majoritatea consideră că experienţa nu mai reprezintă elementul decisiv în procesul de ascensiune profesională, ci mai degrabă potenţialul", adaugă specialistul Manpower.

Pe lângă un salariu mai bun, stabilitatea reprezintă noul cuvânt de ordine când vine vorba despre un loc de muncă, mai ales în contextul actual. Criza economică a modificat şi motivele pentru care angajaţii se reorientează profesional, acestea ţinând de necesitate. „În ceea ce priveşte schimbarea domeniului odată cu schimbarea locului de muncă, motivul cel mai des întâlnit în ultimii doi ani l-a reprezentat şomajul crescut corelat cu oferta slabă de locuri de muncă şi cu necesitatea obţinerii unui job, chiar dacă acest lucru a presupus reorientare către alt sector de activitate", mai explică reprezentanţii MyJob.ro. 

Cum negociem la noul job

- Negocierea unui nou pachet de beneficii se face, adesea, prin raportare la oferta de job şi la vechiul loc de muncă, dacă se păstrează domeniul şi eventual funcţia, susţin experţii în resurse umane. „În cazul în care vorbim despre o poziţie ce presupune punerea în practică sau îmbunătăţirea unui set de competenţe dobândite anterior în acelaşi domeniu de activitate, atunci raportarea la beneficiile de care angajatul dispunea la fostul loc de muncă este un demers firesc. Cuvântul-cheie aici este «evoluţie»", spune Mihaela Stoian. Negocierea beneficiilor la noul loc de muncă ar trebui să se realizeze în funcţie de experienţă, perspective profesionale şi disponibilitate.

- În cazul schimbării de domeniu, lucrurile stau cu totul altfel. Negocierea ar trebui să înceapă ţinându-se cont de acoperirea companiei, tipul de activitate, complexitatea poziţiei şi cultura organizaţională, iar raportarea la vechiul nivel salarial nu este concludentă.

- În privinţa pachetelor de beneficii, cel mai des întâlnite conţin bonuri de masă, asigurare medicală privată şi zile în plus de concediu. În funcţie de specificul jobului se mai oferă telefon, laptop sau maşină de serviciu.

Semne bune în piaţa forţei de muncă

Piaţa locală a ofertelor de locuri de muncă dă semne de dezgheţare. Potrivit studiului Manpower privind perspectivele angajării de forţă de muncă pentru trimestrul II din acest an, cele mai optimiste previziuni sunt în regiunea sud-est (Prahova, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomiţa, Calăraşi, Constanţa). În aceste judeţe, previziunea netă de angajare se ridică la +18%. Tot o creştere, de data aceasta cu 11%, se va înregistra şi în zona centrală (Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov, Mureş şi Alba). În vest (Timiş, Caraş-Severin, Hunedoara, Arad şi Bihor), previziunea este de +10%.

În ceea ce priveşte sectoarele de activitate, angajatorii din opt dintre cele 10 sectoare analizate în studiul Manpower spun că industria prelucrătoare raportează cele mai optimiste intenţii de angajare, cu o previziune de +18%.Şi statisticile MyJob.ro arată că numărul de CV-uri trimise a fost în februarie-martie 2011 cu 15% mai mare decât în perioada similară a anului 2010.

 În acelaşi timp, numărul de joburi a crescut cu cel puţin 10% la începutul anului, faţă de cel precedent. Un top cinci cu cele mai multe joburi disponibile în funcţie de domeniu arată astfel: vânzări, asigurări, medical/farmacie, IT şi inginerie/tehnologie. Din punct de vedere al preferinţelor candidaţilor, cele mai căutate domenii sunt vânzările, managementul, secretariatul, băncile şi finanţele, marketingul şi contabilitatea.

Aşteptare îndelungată

„Suntem încă nevoiţi să ţinem cont de context. Până când semnele de stabilizare economică nu se vor manifesta cu o oarecare constanţă, procentul de indivizi dispuşi să renunţe la jobul existent şi să se avânte în căutarea unei poziţii mai avantajoase va continua să fie sub cel al indivizilor care vor alege siguranţa actualului loc de muncă", afirmă Mihaela Stoian de la Manpower. În prezent, candidaţii aşteaptă între trei şi nouă luni pe piaţa muncii pentru găsirea unui job mai bun. Anul trecut s-au înregistrat şi perioade de aşteptare ce depăşeau un an.

image
image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite