Ce nu se vede la „Românii au talent“

Smiley şi Pavel Bartoş au animat publicul înainte de audiţiile de la „Românii au Talent“

Reporterul „Adevărul“ a intrat în culisele celui mai popular talent-show din România. Am aflat poveştile câtorva concurenţi, care sunt atuurile lor şi ce emoţii trăiesc atunci când nu sunt în faţa camerelor de luat vederi.

Momentele în care viaţa unui om se schimbă sunt ca injecţiile cu adrenalină: aparent obişnuite, dar atât de puternice încât pământul îţi fuge uneori de sub picioare. Aşa s-a întâmplat şi la recentele audiţii finale pentru cel de-al treilea sezon de la „Românii au talent“.

Dacă pentru unii duminică seara este momentul perfect pentru odihnă, pentru alţii este, poate, o ocazie de a-şi schimba pentru totdeauna viaţa. Câteva zeci de persoane încrezătoare în aptitudinile lor, alături de câteva sute de susţinători, s-au adunat în urmă cu o săptămână la Palatul Copiilor din Bucureşti, unde s-au desfăşurat audiţiile din Capitală pentru cel de-al treilea sezon al emisiunii „Românii au talent“. Noul sezon va fi difuzat la Pro TV, anul viitor.

În sală, totul e pus la punct pentru începerea show-ului. Andra, Andi Moisescu şi Mihai Petre, membrii juriului, aşteaptă concurenţii care au trecut de stadiul preselecţiilor şi care aveau să fie supuşi acum unei noi încercări.

Scena e locul spre care sute de ochi privesc simultan, un spaţiu intimidant şi provocator în acelaşi timp. „Aveţi toate şansele să ajungeţi sus. Sunteţi frumoase, pline de energie şi asta prinde la public“, a fost verdictul Andrei, după ce a urmărit dansul unor adolescente deghizate în pisici. Ceilalţi membri din juriu sunt de acord. Momentul în care concurenţii primesc trei de „Da“ înseamnă speranţă şi promisiune, este momentul în care munca şi pasiunea se pot transforma într-o carieră, iar numele lor „riscă“ să fie rostit de o ţară întreagă.

Pasiuni de o viaţă

După câteva numere de magie şi dans, o voce masculină anunţă o pauză de o oră, deşi era trecut de ora 18.00. Avea să fie o seară lungă. Deşi îşi încheiaseră prestaţia în faţa juriului, unii concurenţi mai zăbovesc o vreme la Palatul Copiilor. Unul dintre ei a susţinut un număr de iluzionism, dar a impresionat şi prin statura impozantă: 2,10 metri. Magicianul i-a trezit suspiciuni lui Mihai Petre, care a rămas surprins de porumbeii galbeni şi roz folosiţi în timpul numărului de magie.

Totuşi, performerul, pe numele de scenă magicianul  Antonio, este dispus să împărtăşească secretul. „Le-am pus colorant alimentar în apa de băut“, a mărturisit tânărul, care a vorbit despre munca aflată în spatele pasiunii sale. „E o pasiune hrănită cu timp. Mă trezesc dimineaţa, mă spăl pe dinţi, dau de mâncare la porumbei şi încep să repet trucurile. Practic magia de cinci ani, iar pentru această seară m-am pregătit o lună, în fiecare zi“, a declarat el pentru „Adevărul“.

Însă fiecare pas trebuie pregătit cu atenţie, căci cea mai mică greşeală ar putea da peste cap întregul spectacol. Pe lângă trucurile bazate pe iluzii optice şi elemente imprevizibile, magia înseamnă şi multă psihologie şi strategie.

„Citeşti cărţi de psihologie ca să cunoşti mintea omului, urmăreşti spectacole de comedie ca să studiezi mişcarea de scenă. Această artă include şi trucuri de previziune, clarviziune şi telepatie şi de aceea e atât de complexă. Pentru mine e ca un drog, vreau să fac mai mult şi mai mult şi nu mă mai satur“, dezvăluie magicianul în timp ce-şi împachetează eşarfele, cutiile şi trepiedul.

Talente diverse şi mesaje sociale

La audiţiile din Capitală au venit oameni cu talente diverse. Deşi încrezători în numărul pe care-l vor oferi juriului, cei mai mulţi concurenţi fac ultimele repetiţii înainte de proba adevărului. Câţiva tineri exersează paşi de freestyle, în timp ce prietenii lor scriu pe o pancartă numele trupei. „Dansăm de plăcere, de doi-trei ani. Dansul face parte din viaţa noastră, aşa că pentru concursul acesta nu ne-am pregătit în plus faţă de ceea ce facem zilnic“, dezvăluie Alex, unul dintre dansatori.

Tinerii au totuşi un atu. „Suntem spontani şi creativi, asta înseamnă freestyle. Dacă ne calificăm în etapa următoare o să cerem juriului să aleagă piesa pe care vor să dansăm ca să fie ceva autentic şi nu pregătit de acasă“, spune unul dintre colegii săi.  

Printre cei veniţi să-şi încerce norocul la „Românii au talent“ se află şi dansatorii unui cunoscut artist R&B din România. Pentru ei, audiţiile cu juriul înseamnă atât distracţie, cât şi un mod de a demonstra că sunt unii dintre românii talentaţi. „Suntem cei mai buni. Până acum am arătat cum se face treaba, dar nu s-au învăţat minte, aşa că le mai arătăm o dată“, spune cu zâmbetul pe buze coregraful formaţiei. Deşi până acum s-au remarcat în concerte, videoclipuri şi emisiuni TV, dansatorii nu consideră că popularitatea lor reprezintă o ameninţare pentru un candidat obişnuit.

Vrem să transmitem că putem să facem lucruri bune chiar dacă suntem de etnie romă. Contează ce transmitem, nu că suntem ţigani sau români. Dacă facem ceea ce ştim mai bine, nimeni nu are cum să ne ia valoarea

„E concurs pentru toată lumea, suntem nişte oameni normali şi participăm la emisiune la fel ca toţi ceilalţi. Să zicem că suntem un pic mai experimentaţi, dar toţi au şanse egale. Vrem să ne distrăm foarte tare“, concluzionează el în timp ce mănâncă o clătită.

Un desert pare apetisant în acest moment, însă gândul e alungat rapid de un zgomot strident din cealaltă parte a sălii. Sunt câţiva lăutari de etnie romă, dintr-un grup care a mai avut apariţii pe scena muzicală românească.

Unul dintre lăutarii romi care au încercat să impresioneze juriul. FOTO Arhivă personală 

Pentru ei, „Românii au Talent“ nu e doar un spectacol, ci şi un loc propice pentru a-ţi promova mesajul social. Spun că formaţia lor este un mix cultural, cu interpreţi tineri şi maturi, care cântă în limba română, romani şi engleză. Vor ca mesajul lor să ajungă la urechile mai multor oameni. 

„Vrem să transmitem că putem să facem lucruri bune chiar dacă suntem de etnie romă. Contează ce transmitem, nu că suntem ţigani sau români. Dacă facem ceea ce ştim mai bine, nimeni nu are cum să ne ia valoarea“, spune, cu mândrie, unul dintre lăutari. 

Scepticism sau realism?

Pauza s-a prelungit o oră şi jumătate, aşa că mă aşez pe un scaun, lângă un domn pe care-l văzusem de câteva ori la televizor. Deşi este unul dintre cei mai cunoscuţi magicieni din ţară, iluzionistul vorbeşte deschis despre ceea ce avea să pună în scenă. „În seara asta vă spun o poveste, pentru că magia înseamnă mai mult decât un simplu truc“, mi-a zis el. Dacă unii ar putea spune că magicianul vrea să-i dea o lecţie lui Cristian Gog (mentalistul care a câştigat cea de-a doua ediţie a emisiunii – n.r.), concurentul prezent şi-a propus să se concentreze pe propria prestaţie.

„Ceea ce fac eu e diferit. Mi-am creat un stil personal, care nu mai există nicăieri în lume. Mă bazez pe trucuri inventate şi nu copiate“, spune el în timp ce-şi închide telefonul care suna tot mai insistent. Cu toate acestea, participantul este sceptic: ,,Aş fi naiv să-mi imaginez că o să câştig, din moment ce în ediţia precedentă România a ales un iluzionist. Publicul cere diversitate şi probabil că va alege o prestaţie diferită“.

Discursul îi este întrerupt din nou, de data aceasta nu de telefon, ci de vocea masculină care anunţă că spectacolul se reia. Cei care urmează să evolueze pe scenă, poate chiar în ceea ce va fi prestaţia vieţii lor, îşi adună recuzita, îşi îmbrăţişează iubitele sau prietenii şi se îndreaptă cu încredere către sala în care îi aşteaptă juriul. Spectacolul trebuie să continue.