Prof.univ.dr. Florin Bîrsăşteanu: „O examinare la câteva săptămâni este absolut obligatorie la pacienţii care au fost infectaţi cu SAS-C0V-2“

Prof.univ.dr. Florin Bîrsăşteanu

Printre consecinţele cu care se pot confrunta pacientii care au trecut prin infectia cu virusul SAS-C0V-2 pot fi oboseala cronica, problemele de respiratie, tuse, dureri musculare sau articulare. Multe dintre aceste sechele sunt asociate cu afectarea pulmonara, care la unii pacienti poate depasi 70%-80%.

Medicii imagişti sunt primii care văd efectele pe care COVID-19 le are asupra organelor, cu precădere asupra plamanilor. În unele cazuri, imaginile obţinute in urma investigaţiilor imagistice sunt “impresionante”, chiar şi pentru medicii cu vastă experienţă în acest domeniu, medici care au văzut milioane sau miliarde de imagini radiologice. Despre acest subiect am vorbit cu domnul Profesor universitar dr. Florin Bîrsăşteanu, reputat profesionist cu 30 de ani de carieră în domeniul radiologiei şi imagisticii medicale.

Aţi evaluat imagistic numeroase persoane care s-au vindecat de COVID-19, ce efecte ale infecţiei aţi putut observa?

Realizez investigaţii radiologice de peste 30 de ani şi pot să vă spun că imagini cu afectare pulmonara a parenchimului pulmonar cum am văzut în această perioadă am văzut foarte rar în toata cariera mea. Practic, ceea ce am văzut în ultimele luni – coafectări pulmonare în principal, dar localizări sau reacţii extrapulmonare sistemice sau localizate la alte organe este extrem de impresionant. Să vezi 70%-90% din capacitatea pulmonara, din suprafata pulmonară, din aria pulmonară invadată de aceste infecţii este chiar impresionant. În acelaşi timp, dinamica la pacienţii care au învins boala nu este deloc obişnuită. Această pandemie a adus imagini extrem de impresionante inclusiv pentru noi, medicii radiologi, care am văzut în cariera noastra numeroase tipuri de afectari.

   Să înţeleg că multe dintre aceste afectari pulmonare persistă şi după vindecarea bolii?

În general, la infecţiile virale există un decalaj clinico-imagistic în care pacienţii încep să dea semne de revenire din punct de vedere funcţional şi să îşi recapete din performanţele pulmonare pe care le aveau, dar rămân stigmate ale impregnării virale pe imaginile pulmonare. Am văzut astfel de stigmate, care dau tardiv suferinţe pulmonare, cu reducerea capacităţii pulmonare, inclusiv la pacienţii care se simt foarte bine după trecerea prin infecţia COVID-19. De aceea, pacienţii trebuie să fie foarte atenţi şi la perioada de convalescenţă, pentru că acest stigmat poate să afecteze pe termen lung performanţele pulmonare. Prin urmare, o examinare de control la câteva săptămâni după evenimentul de boală este absolut obligatorie la pacienţii care au avut o simptomatologie medie sau severă. 

Ce procent dintre pacienţii pe care i-aţi evaluat s-au confruntat cu astfel de efecte pe termen lung?

Peste 30-40% dintre pacienţii care au avut o formă severă de boală rămân cu aceste stigmate somatice în structura plămânului - această fibroză care afectează performanţele pulmonare. 

Deci există riscul ca o persoană care se confruntă cu infecţia COVID-19 să rămână cu astfel de efecte pe termen lung?

Riscul este foarte mare. Aceste efecte pe termen lung trebuie tratate cu foarte mare seriozitate. Toţi acesti pacienţi au nevoie de recuperare pulmonară. 

În ce constă mai exact monitorizarea imagistică?

Personal, prefer computer tomografia pentru că este mult mai elocventă în a vizualiza micile leziuni. Sigur, după perioada de restabilire a capacităţii funcţiilor pulmonare, pacientul poate fi evaluat prin realizarea unei radiografii pulmonare. 

Când ar trebui un pacient post-COVID să înceapă să facă primele investigaţii imagistice?

Recomandarea mea ar fi ca pacienţii care au avut leziuni pulmonare care au depăşit 25%-30% din suprafaţa pulmonară să beneficieze de o evaluare a capacităţii funcţiei pulmonare la aproximativ 3 săptămâni după încetarea simptomelor specifice bolii. 

Există vreun caz din ultimele luni care să vă fi impresionat în mod special?

Noi, ca imagişti, avem un contact limitat cu pacienţii, dar cu siguranţă că imaginile pe care le vedem ne impresionează. Şi vă spuneam că am văzut imagini de pulmon ocupat 75%-80%-90% din suprafaţă, am văzut leziuni cu tropism pe zona cerebrală, am văzut foarte multe mielite urâte care au prognostic nefavorabil şi care lasă sechele extrem de importante. 

Care dintre cele doua tipuri de imunitate la infecţia COVID-19 credeţi că este mai importantă?

Eu cred că ambele tipuri de imunitate sunt extrem de importante. O persoană care a făcut infecţia COVID-19, în mod clar beneficiază de o imunitate naturală, mai mare sau mai mică, de la caz la caz. Sigur că imunitatea naturală este de preferat în orice context, dar acest lucru nu înseamă că trebuie să desconsiderăm imunitatea dobândită prin vaccinare. În plus, cu siguranţă că nu toţi trebuie să trecem prin boală. 

Eu sunt pro-vaccinare, ca medic şi ca om de ştiinţă. Vaccinarea a produs de-a lungul zecilor, sutelor de ani, efecte deosebit de favorabile asupra sănătăţii populaţiei şi rămâne un instrument de luptă împotriva bolilor. Cred că în contextul în care ai avut şansa să nu faci boala, o imunitatea dobândită prin vaccinare este absolut obligatorie pentru a te proteja. 

Spuneaţi că sunteţi pro-vaccinare, deci să înteleg că v-aţi vaccinat?

Da, m-am vaccinat. Am făcut şi rapelul. Nu mi-am măsurat titrul de anticorpi, însă, în general am reacţionat întotdeauna bine la vaccin şi nu am motive să mă îndoiesc că şi acum imunitatea mea este acoperită prin vaccin. 

De ce aţi ales să vă vaccinaţi?

Cum vă spuneam, cred în această procedură de imunitate dobândită. De-a lungul timpului, în perioada formării mele ca medic, am fost impresionat de personalităţile medicale care au adus contribuţii valoroase în acest domeniu, cum au fost Louis Pasteur, Victor Babes, microbiologul Ioan Cantacuzino. Sunt convins de aportul ştiinţific fantastic pe care l-au avut aceste personalităţi la realizarea vaccinurilor şi, practic, am avut „background-ul” ştiinţific şi profesional potrivit astfel încât să cred în acest vaccin. 

Ştim că şi perosanele vaccinata împotriva COVID-19 pot face infecţia. De ce este important să ne vaccinam?

Am văzut numeroase cazuri în mass-media potrivit cărora un anumit număr pe persoane au dezvoltat boala imediat post-vaccinare. Se ştie că o persoană atinge imunitatea recomandată de producator la o anumita perioadă după rapel, în funcţie de vaccinul administrat, iar în această perioadă este posibil să te infectezi. Pe de altă parte, cred că este important să avem în vedere randamentul vaccinurilor, care arată clar că vaccinarea oferă protecţie celor care se vaccinează.