Nimic nu s-a schimbat după Colectiv. Situaţia din spitale este una catastrofală.

Cazuistica din România este cu totul atipică faţă de restul ţărilor care au probleme. Majoritatea celor infectaţi cu noul coronavirus şi confirmaţi pozitiv au luat virusul din interiorul sistemului medical.

La acest moment, dacă este să citim cifrele, spitalele din România reprezintă principala sursă de infecţie şi nu soluţia la problemă.

Autorităţile au repetat în mod constant, pe canalele oficiale de comunicare, că măştile de protecţie nu te ajută. Este o mare minciună şi iată o parte din consecinţe.

În spitale cadrele medicale au fost forţate să trateze pacienţii fără echipamente de protecţie precum: măşti, halate, mănuşi, ochelari sau căşti complexe de protecţie. Gradul de contagiune al virusului este ridicat. Probabilitatea să existe contact şi să nu te infectezi este ca şi inexistentă.

Mai multe spitale din România au fost închise la acest moment. Acestea au intrat în procedura de dezinfectare după ce cadre medicale sau pacienţi au expus întreaga clădire. O bună parte dintre spitale se vor utiliza numai pentru tratarea persoanelor infectate.

Ce vedem acum reprezintă doar copii ale acţiunilor luate de alte state sau recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar numai de suprafaţă, căci măsuri efective nu se iau. De la centru se dau comenzi din faţa televizorului, însă în realitate produsele de protecţie nu ajung în spitale.

Se comandă măşti cu 32 de lei, preţ exorbitant, fapt care arată căpuşarea statului român sub protecţia stării de urgenţă. S-au dat aproape aproape 15 milioane de euro pe numai 2 milioane de măşti. Cu aceşti bani se putea susţine producţia lor la nivel local de către companiile româneşti de textile. Se preferă închiderea acestora, deşi calitatea produselor oferite este confirmată de marile branduri internaţionale. Cu aceşti bani puteam să deschidem 5 fabrici care să producă local, adică nu cumpăram doar măştile ci fabricile cu totul.

Avem mii de companii româneşti care produc băuturi alcoolice sau produse de igienizare. Cu toate acestea în spitale nu mai există dezinfectanţi. De ce? Pentru că se preferă importurile în locul producţiei locale. Este mai uşor să scoţi banii pentru şpăgi din companii înregistrate în paradisuri fiscale, decât să plăteşti mai puţin şi să susţii economia naţională.

Ne tot spune guvernul că se vor lansa comenzi, dar acestea sunt numai vorbe în faţa televizorului. Dorim să auzim că s-a lansat deja producţia, nu poveşti despre ceea ce ar trebui să se întâmple, dar nu se  mai întâmplă.

Personalul medical trebuie să refuze practicarea meseriei în aceste condiţii. Iată că s-a demonstrat deja că nu ajută pe nimeni închiderea spitalelor sau carantinarea medicilor. Intrarea fără echipament de protecţie nu face decât să ducă la extinderea pandemiei.

Degeaba populaţia stă în casă, aşa cum este firesc şi normal, dacă asistăm la infecţii provenite din interiorul spitalelor.

Între timp, marioneta care conducea Ministerul Sănătăţii şi-a dat demisia.

Dar cangrenarea sistemului medical nu este făcută de actualii miniştri, ci de cei aflaţi în interiorul sistemului de 30 de ani. Acolo trebuie căutată problema.

Demisia este una de faţadă, care să mai astâmpere din nemulţumirea medicilor.

Dar în spitale există la nivel de conducere doar rude şi prieteni ai conducătorilor de partide sau ai baronilor locali, nu sunt specialişti adevăraţi, nu sunt buni manageri, nu sunt cei mai buni. Sunt acei oameni care au căpuşat sistemul în ultimii 30 de ani. Dacă vă imaginaţi că pe timp de război putem continua în acelaşi fel vom asista la un dezastru total.