55% din pacienţii care au murit la doi ani de la diagnosticarea cu cancer bronhopulmonar proveneau din localităţi cu poluare industrială majoră

55% din pacienţii care au murit la doi ani de la diagnosticarea cu cancer bronhopulmonar proveneau din
localităţi cu poluare industrială majoră

În România, cancerul bronhopulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate între toate cancerele, iar statisticile arată că, anual, 10.770 de români sunt ucişi de această boală. 55% din pacienţii care şi-au pierdut viaţa la doi ani de la diagnosticarea cu cancer proveneau din localităţi cu poluare industrială majoră: Târgu Jiu, Rovinari, Hunedoara, Aghireşu, Simeria, Şimleul Silvaniei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anul acesta, de Ziua Mondială a Sănătăţii, OMS atrage atenţia asupra faptului că poluarea face ca această criză a încălzirii globale să fie, în realitate, o criză cu implicaţii sanitare. Chiar dacă cel mai des în spaţiul public se vorbeşte despre nutriţie sau stres ca fiind factori de risc în vieţile noastre, poluarea este un fenomen îngrijorător care ne afectează zi de zi, iar studiile arată că expunerea îndelungată la poluare poate cauza cancere pulmonare. 

„Plămânii sunt expuşi în permanenţă la mediul exterior, iar poluarea atmosferică, în special în marile oraşe, scade capacităţile de apărare intrinsecă a plămânilor, fapt care duce la o creştere a susceptibilităţii faţă de infecţiile care, de altfel, sunt mai mult sau mai puţin inofensive. Remodelarea arborelui bronşic de la epiteliu până la interstiţiu prin expunerea în permanenţă la poluanţi atmosferici industriali sau generaţi de motoarele cu combustie internă creşte alarmant modificările displazice şi metaplazice la acest nivel şi, în consecinţă, poate duce la apariţia cancerului bronhopulmonar”, explică Andrei Leşan, medic specialist pneumologie.

Potrivit cifrelor înregistrate de Medisprof, cel mai mare spital privat de oncologie din vestul ţării, din cei 300 de pacienţi diagnosticaţi cu cancer bronhopulmonar care au urmat tratament chimioterapeutic şi radioterapeutic în 2021, 70% au fost bărbaţi, iar 30% femei. Cea mai mare incidenţă s-a întâlnit la categoria de vârstă 60-70 ani, respectiv 46% dintre cazuri, urmând categoria de vârsta 50-60 de ani, cu o incidenţă de 20%. Totodată, acestea au reprezentat şi categoriile de vârstă cu cele mai mari rate de deces, la maximum doi ani de la descoperirea bolii: rata de deces a fost de 70% la categoria bolnavilor cu vârstă cuprinsă între 60 şi 70 de ani şi de 68% în rândul pacienţilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 de ani.

În ceea ce priveşte localităţile de domiciliu ale pacienţilor decedaţi la 1-2 ani de la depistarea bolii, statisticile din cadrul celui mai mare spital de oncologie din vestul ţării subliniază date îngrijorătoare. Astfel, 55% din pacienţi proveneau din localităţi cu poluare industrială majoră (minerit, prelucrarea metalelor şi a mineralelor, fabricarea mobilei, extracţia mineralelor pentru construcţii, prelucrarea materialelor de construcţii, industrie material rulant): Târgu Jiu, Rovinari, Hunedoara, Aghireşu, Simeria, Şimleul Silvaniei.

„Inflamaţia trenantă sau recurentă de la nivelul căilor respiratorii generate de expunerea de lungă durată la poluanţii atmosferici şi, cu atât mai mult dacă se asociază cu obiceiuri nesănătoase precum fumatul, duc la deteriorarea celulelor care acoperă sistemul nostru respirator. Toate acestea conduc la acumularea de eşecuri genetice care fac ca celulele să se prolifereze necontrolat şi, în final, să permită creşterea tumorilor. Cel mai mare risc de a dezvolta cancer bronhopulmonar o reprezintă ce consideraţi grupe de risc, în mod cert fumătorii activi. În plus, înaintarea în vârstă poate creşte riscul de a dezvolta cancer pulmonar dacă exista o expunere îndelungată la poluanţi atmosferici. Monoxidul de carbon, pulberile în suspensie, dioxidul de azot sau ozonul de la nivelul solului sunt doar câteva exemple de poluanţi atmosferici care pot genera patologie severă a tractului respirator”, a mai declarat medicul.

În ceea ce priveşte măsurile pe care le putem considera utile şi necesare în vederea depistării cancerului pulmonar, medicul explică faptul că este necesară, în primul rând, stabilirea grupelor de risc, iar mai apoi iniţierea unui program de screening pentru aceste persoane, sub forma unor examinări imagistice (radiografie pulmonară) şi funcţionale (spirometrie).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările